A existat în viața mea o perioadă de blackout cultural. Mulți ani am pierdut complet contactul cu ce se întâmpla în literatură. Au fost, în principal, anii `90, despre care toți cei care i-ați trăit ca adulți știți cât de complicați și de energofagi au fost. Ca să-mi pot întreține familia, să-mi cresc decent copiii și să fac în așa fel încât lucrurile să meargă înainte a trebuit să fac un efort care, în unele momente, era să mă pună pe butuci.

În condițiile date, literatura devenise pentru mine un fel de fata morgana. N-am mai frecventat librăriile, n-am mai fost la curent cu noutățile editoriale, n-am mai citit revistele literare și n-am mai participat la ședințele vreunui cenaclu. Nici nu știam dacă mai exista vreunul. N-am renunțat însă la citit, chiar dacă lecturile mele se limitau în general la cărțile din bibliotecă, pe care le citisem și le tot recitisem de-a lungul vremii. Eram complet desincronizat, ieșit totalmente din viața literară.

elefant.ro

Am citit puțină poezie în acea perioadă, iar de scris nici nu s-a pus problema. De altfel, scrisul era pentru mine o preocupare secundară. Mai simțeam uneori nevoia să pun mâna pe creion și pe o foaie de hârtie, însă sentimentul nu era într-atât de acut încât să mă pun serios pe treabă. De altfel, nici nu cred că aș fi putut scoate ceva cât de cât îngurgitabil. „Producțiile” mele poetice din acea perioadă erau niște jalnice pastișe după Nichita Stănescu, Blaga sau Bacovia.

Abia pe la începutul anilor 2000 mi-am revenit din ațipeala asta din care nu credeam că am să mă mai trezesc. Am scris atunci „Șofer de taxi” și „Fabian”, fără să mă gândesc vreo clipă că s-ar putea pune problema cândva să le public. Erau doar simple exerciții casnice de pierdere a timpului. Pe urmă, lucrurile au început să capete contururi ceva mai clare. Datorită internetului am reușit să intru pe site-urile literare și să aflu ce se mai întâmplă în literatura autohtonă. Așa am început să cunoscu autori, să merg la întâlniri literare, să ies în lume. Eram timorat de lipsa mea de cunoștințe. Habar n-aveam cine erau X sau Y, ce cărți scriseseră, ce curente literare erau la modă și așa mai departe.

[image_with_animation image_url=”1987″ alignment=”center” animation=”Fade In” box_shadow=”none” max_width=”100%” img_link=”https://carturesti.ro/carte/cantece-excesive-contine-cd-63327″]

Au fost doi oameni care m-au ajutat atunci să (re)deschid ochii în poezie: Sorin Despot și Florin Bratu. Florin mi-a și dat o listă de autori și de cărți „must read”. Nu mi-a fost ușor. Am căutat cărțile respective, iar când nu le-am găsit în librării sau la micul magazin de la Muzeul Literaturii, le-am împrumutat de la prieteni. Azi, privind retrospectiv, pot întocmi cu ușurință, din memorie, o listă cu volumele care m-au ajutat să ies din abisul în care mă cufundasem ani de zile.

[image_with_animation image_url=”1989″ alignment=”center” animation=”Fade In” box_shadow=”none” max_width=”100%” img_link=”https://www.anticariatuldenoapte.ro/cumpara/claudiu-komartin-circul-domestic-contine-cd-7742558″]

Poezie americană, modernă și contemporană – traducere de Mircea Ivănescu
Antologia poeziei americane – alcătuită de Ion Caraion
Octavian Soviany – Scrisori din Arcadia
Claudiu Komartin – Circul domestic
Răzvan Țupa – Corpuri românești
Dan Sociu – Cântece excesive
Dan Coman – Ghinga
Teodor Dună – Catafazii
T.S. Khasis – Arta scalpării
Constantin Acosmei – Jucăria mortului

[image_with_animation image_url=”1991″ alignment=”center” animation=”Fade In” box_shadow=”none” max_width=”100%” img_link=”https://carturesti.ro/carte/corpuri-romanesti-cu-cd-76439″]

Ar mai putea încăpea pe lista asta multe alte cărți pe care le-am citit în perioada aceea: „borcane bine legate, bani pentru încă o săptămână” de Dan Sociu, „Odada” și „Tatuaje” de Mihail Vakulovski, „Amazon” de Ștefan Manasia, „Ieudul fără ieșire” de Ioan Es. Pop, „Cinema la mine-acasă” de Robert Șerban, „Fratele păduche” de același Dan Sociu, „Manifest anarhist și alte fracturi” de Marius Ianuș, „Seymour: sonată pentru cornet de hârtie” de Vasile Leac, „Santinela de lut” de Cosmin Perța, „Fetiș” de Răzvan Țupa, „Europa, zece cântece funerare” de Elena Vlădăreanu, „Ecograffiti” de Ruxandra Novac sau „Biographia litteraria” de Radu Vancu.

elefant.ro

Oricare dintre aceste cărți le-ar putea, cred, înlocui pe cele din lista de mai sus. Am folosit pentru departajare mai degrabă o componentă cronologică decât de valoare. Am citit cărțile din listă un pic mai devreme decât pe celelalte, iar lucrul ăsta mi-a influențat memoria afectivă. În toți anii care au trecut de atunci am continuat să citesc pentru a recupera timpul pierdut. Mai am încă multe cărți pe lista de așteptare. Una peste alta, însă, datorez volumelor de atunci cam tot ce sunt în ziua de azi din punct de vedere literar (și uman, aș putea adăuga). Le mulțumesc, aici, celor care le-au scris.

gelu diaconu
https://www.facebook.com/omiedesemne/

 

Doneaza prin patreon Wide
Author

Scriu poezie, proză și, din când în când, despre cărțile pe care le citesc. Pasionat de istoria Bucureștiului. Reporter și fotograf de ocazie. Mă consolez cu Pink Floyd.

Write A Comment