Înainte de a citi poemele primite de la Andreea Drăghici și de a răspunde cererii de publicare, trebuie să mărturisesc că m-am lăsat cucerit în primul rând de mesajul întru câtva defensiv, retractil, trimis în loc de orice notă bibliografică. E genul de mesaj care denotă nu neapărat neîncredere în propria capacitate de a scrie poezie (este un pic și din asta, însă lucrurile sunt ceva mai nuanțate), ci un fel de speranță minimală, cam ca aceea a naufragiatului care aruncă în ocean o sticlă cu un mesaj.

Îmi place să scriu și am publicat proză scurtă online și în Iocan nr. 9. Cu poezia, însă, am o relație ciudată. Cred că nu știu să scriu poezie și că nici n-ar trebui s-o fac, doar că uneori nu mă pot abține. D-asta și trimit poeziile astea, să fie sau nu validate de cineva care se pricepe, așa încît eu să-mi dau seama dacă ar trebui ca, pînă la urmă, doar să citesc poezia altora.”

Ei bine, dragă Andreea, nu știu dacă pot să-ți „validez” textele, fiindcă e sigur că nu sunt eu cel care se pricepe suficient la poezie încât să dea verdicte definitive (și cine și-ar permite, chiar și dacă s-ar pricepe cu adevărat, să dea verdicte definitive într-un domeniu atât de instabil cum e poezia?). Cred că lucrul cel mai important în povestea asta este perseverența. Am tot spus lucrul ăsta și mai cred că, așa cum travaliul dus până la consecințele lui ultime nu poate suplini lipsa de talent, nici talentul, acolo unde există, nu poate fi fructificat fără un travaliu corespunzător.

Ceea ce e sigur acum, aici, este că, fiind publicate pe www.omiedesemne.ro, textele tale primesc implicit o validare. Ce va urma, depinde doar de tine.

autoportret:

sînt un copac uscat
întins pe zidul unui oraș viu & gălăgios

senzația că ce îți dorești se află mereu în altă parte oriunde dar nu aici

am auzit replica asta într-un film nu mai știu care
scenă într-un tren
un tip i-o spunea unei tipe pe care abia o cunoscuse
cum se întîmplă de obicei în filme
cînd se fac confidențe între străini
și asta e ok nu doare niciun pic
străinii devin apropiați și mai apropiați și filmul se termină cu ei rămînînd
împreună pentru totdeauna sau măcar
pentru o perioadă nedefinită
și asta e ok nu doare niciun pic

am scris-o în jurnal și am deschis fereastra de mess către tine
am scris-o și-acolo
am trimis ți-am spus că e dintr-un film
ai văzut n-ai zis nimic am adormit
dimineață am văzut mesajul de la tine

poate ar fi bine să nu mai aduni senzații din filmele pe care le vezi singură

ți-am dat dreptate cum să nu-ți dau
am turnat cafea am stat așa o vreme
cu cana în mînă în fața flăcării mici a aragazului
m-am gîndit ce ți-aș fi răspuns
dacă aș fi fost în altă parte

bună, mamă

ce faci cum ești te simți bine
despre mine ce-ar fi de spus
orașul e mare aglomerat plin de noxe
se respiră greu
tot ce m-ai învățat ajută
cît să stau singură cît se poate de mult
să nu beau să nu fumez
să nu-mi pun inima pe tavă vreunui bărbat
să merg cu metroul
sub pămînt e mai simplu & mai eficient
aveai dreptate
școala merge bine
profesorii spun c-aș putea
face lucruri mari
doar să cred în mine
uneori cuvintele lor îți țin locul
și mă întreb dacă așa e
pentru toate fetele mutate
dintr-un oraș mic într-un oraș mare
zilele curg toate la fel
trezit spălat îmbrăcat mîncat plecat venit
ușa închisă cu cheia de două ori
totuși să știi
n-am văzut niciunul dintre oamenii
care așteaptă pe la colțuri să profite
de fete tinere & naive
dar nu se știe niciodată
tot ce mi-ai spus ajută
cît să am grijă să fiu precaută
să merg mereu cu capul în jos
și mai ales să nu vorbesc cu străinii
să fiu o fată bună la locul ei
să spun ceva doar cînd sînt întrebată
oamenii caută compania
celor mai slabi decît ei
cea mai mare calitate
pe care să o aibă o fată
e tăcerea
n-am uitat cînd mi-ai spus asta
n-am uitat nici că aceleași sfaturi
le-ai primit la rîndul tău
de la mama ta

Foto credit: © Florin Florin Țepârdea

Patreon - O mie de semne
Author

Scriu poezie, proză și, din când în când, despre cărțile pe care le citesc. Pasionat de istoria Bucureștiului. Reporter și fotograf de ocazie. Mă consolez cu Pink Floyd.

Write A Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.