Nichita Danilov împlinește astăzi 67 de ani (născut pe 7 aprilie 1952 în comuna Mușenița, județul Suceava). Îi urăm sănătate, viață lungă cu multă poezie bună, așa cum ne-a obișnuit, și reproducem un pasaj scris de Alexandru Mușina pe coperta a IV-a a volumului „Recviem pentru țara pierdută” (Editura Cartea Românească, 2016), din care am și ales textele de mai jos:

„Încă de la debut, Nichita Danilov și-a conturat un univers poetic inconfundabil, amestec subtil de viziune tragică și grotesc, ironie și autoironie, fervoare mistică și dandism. În timp, l-a îmbogățit, l-a nuanțat, l-a aprofundat (în poezie, dar și în proză), așa încât astăzi avem în el unul dintre cei mai importanți scriitori români contemporani.”

„Susține porția zilnică de poezie care-ți face viața altfel. Un proiect «O Mie de Semne».
Intră și tu pe https://www.patreon.com/omiedesemne și donează un dolar pentru porția zilnică de poezie.”

Pată pe perete

Îmi privesc patria
căzută în genunchi
cum își întoarce încet fața
spre perete.

Pe o parte a străzii
trec oameni fără mîini,
pe cealaltă mîni și picioare;
șchiopătînd ușor pe trotuar,
se opresc unii în fața altora și conversează.

Norii își deschid scîrțîind
ușile de lemn: oamenii
stau ascunși în dulapuri
cu genunchii la gură: își rod unghiile
se încruntă, se strîmbă unii la alții.

Din dulapul deschis
curg haine, umerașe, pălării,
pantofi, curele de ceas,
bigudiuri, brelocuri, jobenuri.

Încerc să scap de această viziune:
îmi închid ochii,
ies pe scări,
dau buzna în stradă,
gonind după umbrele lor,
care, iată, mi se împleticesc printre picioare…

De la depărtare
aud patria căzută în genunchi
cum își izbește
în tăcere capul de ziduri.

O țară a somnului

Da, există o țară a somnului
unde, în vase de bronz și amfore de lut ars,
stau umbrele sufletelor noastre în adormire:
plici-plici-plici,
cîntă pasărea în adîncul cerului
plici, plici, plici
va veni vremea
cînd tot ce-a fost dincolo
se va întoarce aici…

Da, există o țară a somnului
unde, în vase de bronz
și amfore de lut ars,
fumegă umbrele
lucrurilor ce zac în adormire…

Beznă

Țară acoperită de întuneric
în care strălucesc palid sufletele răsărite din beznă:
în jurul lor se învîrt alte suflete,
rotindu-se de la stînga la dreapta și înapoi
într-o mișcare continuă
pe care n-o poate opri decît
răsuflarea altor suflete ițite din beznă.

Foto credit Nichita Danilov: Jan H. Mysjkin, via http://poesisinternational.com/poemul-saptamanii-nichita-danilov/

Doneaza prin patreon Wide
Author

Scriu poezie, proză și, din când în când, despre cărțile pe care le citesc. Pasionat de istoria Bucureștiului. Reporter și fotograf de ocazie. Mă consolez cu Pink Floyd.

Write A Comment