David Topală revine pe www.omiedesemne.ro cu texte la fel de provocatoare, care abordează pe un teritoriu restrâns, așa cum este acela pe care se întind aceste cinci poeme, teme de o vastitate uneori înfricoșătoare. Par poezii scrise în transă, cu mesaj (post)apocaliptic, cu sugestii de automutilare & impenitente recriminări retrospective („delete la toți înaintașii” e un vers teribil & memorabil, așa cum e de altfel întreaga strofă care-l conține) . E o poezie densă, care poate să te facă să o urăști din prima, dar care te și poate convinge să o placi definitiv & irevocabil.

Pentru cei care nu l-au urmărit de la început, am să redau încă o dată succintele date biografice trimise anterior: „Mă numesc David Topală. Sînt din Dorohoi, județul Botoșani. Poezie am scris puțin cînd eram mic, cîștigînd și cîteva concursuri regionale al căror nume nu’l mai știu (oricum nu trimisesem eu poeziile, ci profesoara de română). Apoi m’am oprit. Am reluat recent, acum 3-4 ani, cu cîteva luni înainte de a începe Facultatea de Litere, pe care am absolvit’o vara aceasta, acum fiind înscris la Masterul de Studii Literare.”

hitchcock

se mai înfurie un monstru pe’un
tren mitologic. roțile stagnează,
șinele se mișcă. stațiile fac schimb

de locuri. pasagerii se împing unii
pe alții dar nu cade nimeni. gps’ul
a pierdut contactul cu pămîntul. ne

pierdem în hăurile dintre stații
abandonate. pămîntul e departe.
doamna noastră s’a evaporat. iar

controlorul a uitat sensul vieții

mărăcini

spre după’amiază mă durea spatele
spre seară mă omora… spre noapte
mi se strîmba coloana vertebrală

pînă ce forma un S perfect în jurul
căruia se nășteau din ouă ca niște
ochi albaștri-verzui șerpi negri. spre

miezul nopții se forma o întreagă
vegetație pe sistemul meu osos
deformat de fulger. iar din vegetație

creșteau specii de animale extra-
terestre, iar din ele acumulări de
carbon și stele și constelații tot

gravitînd în jurul S’ului care ruginea
atît de vechi că se scurgea benzină
din crăpături și inunda și incendia

megaversul

rădăcini

curge prin mine un haos genetic
nu pot să’mi tai dubla spirală
nu pot să’mi trag venele’afară
din quantumul tău microscopic

tu ai mii de fețe ce tot se repetă
a mea e doar una din ele
iar dacă mi’o tai cît de’adînc pot
                                              prin piele
tot sîngele se face cretă

și te desenează pe tine în mine
o, mamă, o, tată, zeiță
mă tot downloadezi prin portiță
pe care’o deschizi strîmt prin vine

tu ți’ai virusat propriul suflet
ce tot retrăiește torturi primordiale
sub tristele becuri cu razele pale
tu ți’ai injectat propriul scîncet

scîncești și scîncești și scîncești
                                        prin urmașii
ce’ți tot cară sperma ca pe heroină
sevraj este moartea. iar viața’i ruină
delete la toți înaintașii

insomnia interstelară

nexus. astral. archon. portal.
nexus. astral. archon. portal.
nesomn, blocuri care latră. maimuțe
modificate genetic ca să aibă
conștiință de sine și să se omoare între
ele. supraviețuitorii se auto-mutilează.
ochi mă urmăresc. de printre stele. prin
fereastră. trag perdeaua, se rupe. de la
fereastra din ospiciu. obosit să mai…

nexus! astral! archon! portal!
să mai calomniez universul. se
întoarce. [ei!]. împotriva mea. sînt
filmat de după stele. nesomnuri injectate,
coșmaruri contorizate. versete
sistematizate în biblioteca laboratorului.
puncte cardinale destabilizate. iar
obosit și bolnav, prin sanatorii sau spitale.
ascult strivit glas înfundat. din unde radio
sau unde de memorii. torturi planificate

au obosit încheieturile legături strînse
lanțuri din cearșafuri albe pătate de urină
nexus… astral… archon…

[predoslovie la] postapocalipsă

[ș’ să frîngea cuvîntul întru slovă
să sfărîma ș’ slova întru duh]
se mutila un spirit într’o morgă
din sînge transmigra în plin văzduh

[cîn’ înghițeau prăpăstiile hoitul
cîn’ pîrjoleau pămîntul prigorit]
răsfrînt și refractat în umbre totul
în vid interstelar s’a absorbit

[ș’ tremura dar blestemata fire,
să’ncălecau în grabă vremuri stînse]
iar la coloziunea dintre ere
în cosmos implodau stele aprinse

Patreon - O mie de semne
Author

Scriu poezie, proză și, din când în când, despre cărțile pe care le citesc. Pasionat de istoria Bucureștiului. Reporter și fotograf de ocazie. Mă consolez cu Pink Floyd.

Write A Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.