Teodora Vlădianu este elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Petru Rareș” din Suceava. Membră a Casei de Poezie „Light of ink”. A obținut mai multe premii la concursuri literare și a participat la câteva ateliere de scriere creativă (LicArt, Arta nu mușcă). A publicat în ALECART, în Suplimentul de Poezie L.ink și în antologii (LicArt, Casa de Poezie etc.). Recent, la Editura EIKON, i-a apărut volumul de debut, „Un cerc de mare singurătate”.

Teodora ne-a trimis cinci texte pe care, iată, mă grăbesc să le public aici cu speranța că în curând voi putea face rost de întregul volum.

soft girl

acest toast fetei care sunt
răsărind din mare dintre pahare
de cola fardul meu
de piersică și coliere drăguțe
un vraf de reviste ciudate
pătate cu ceai negru
când zâmbesc obrajii mi se îngrașă

un obicei suprem
rar o frumuseţe mai mare
să închizi ochii să te vezi bătrână
fericirea să-ți construiască șanțuri
sub nas 

ziua la care visez
o babă singură soarele călare
pe coama dealului
speranța că se va stinge
încet dar sigur

prismă

frica mea de oglindă o străină
pe care o văd ducând-o
din ce în ce mai rău ajung la bistritz
aranjez părul ciufulit mă ghidez
după umbre

coșul de gunoi se afundă în pavele
cum ar trebui să o fac citind
despre toxicomani unor copii 
care habar n-au de nopțile de peste 6 ani
când muzica de vioară
va fi ultima mângâiere

statuile se scurg pe iarbă umbre violate
de fir și fir și fir scalpul meu
descuamat acoperă capete de oțel
oamenii ăștia înghețați
cu fiecare atingere
cuvinte înțelese greșit

umbra mea e mai slabă în ultimul
timp poziția soarelui dorința
complexul cu care acest corp trăiește
de la o zi la alta
răspunsul e chemarea serii
nimeni nu mă știe nu dă semne

un cerc de mare singurătate

se vede
se vede deodată
totul e senzație
pielea de găină constantă
pe brațe

de portocală pe coapse o necesitate
printre fotografii cu dispăruți

timpuri noi

stau în cadă părul uscat și rar
dușumeaua alunecoasă
cheamă la împărtășanie cum e
să fii respins de apa din care ești făcută

transpir intens condiții de saună
curg sprâncene și gene
false contur strident pe buze
care nu-mi aparțin
chipul ăsta își ia blur
când se autodetectează

clasa spune rugăciunea de început
apel video cum ne înecăm
în rumegușul robinetului
romantismul e mort

ferestre la sud
cuplu de toxicomani face poștă
sticlei de agheasmă veche
de două posturi mari
perdele colorate ies din clădiri

versus

închid ochii pentru zilele
când beam vișinată
cu penseta drumul spre școală
mi-l croia o lumină de veghe încărcată
la peretele pe jumătate nevăruit
locurile sfinte statuile creta 3 pași în spate
brațe deschise nestingherite de frica
nesiguranței de mâine

știi dansul scaunele muzicale
repetam pentru ziua
când statul în șezut va fi obligație
cus there’s no pleasure in sitting when u gotta
am învățat de nevoie să ne legă(nă)m
șireturile diferența e că eu aveam
adidași cu scai tu aveai degete lungi
ajungeai în afara limitei
unintentional touch

aceste clavicule erau biete umerașe
de haine băiețești vină amestecată
cu jena existențială din rutină
pe fire groase de păr atârnau
șuruburi cartele sim sd stomacul meu
era o căsuță
fără cunoștințe în simetrie balade rock
and feel good by yourself

prind urechile în cârlige pe balcon
prin straturi subțiri de piele
bumbac latex clavicule fetish
privirile mele luminează
spre zeci de căi

puternică am zis ai curaj
mi-ai zis lovește-mă so hold me mă modelez
ca plastilina în mâini fierbinți

răceală de vară

hippies at a love-in
ne-am numit copiii imaginari
după constelații
viitori cărăuși de cruci mai grele
decât o inimă secată mai grele decât capul
pe care ți-l puneai la mine în poală
de amețeală

somnul greu cu flegma răcelii de vară
chipul tipului din gara alba iulia
frigurile din alaska îmi cuprind tâmplele
la fel de ușoare ca geana care ți-a căzut
pe obrazul stâng

hippies at a love-in
vara trupurile produc acizi
în formula licurici și bere la pet
răceala de vară e briza
îmi trece prin plămâni o absoarbe
ca pe sarea de baie

nimic nu se compară
cu tăieturile de scoică pe talpă

Patreon - O mie de semne

Author

Scriu poezie, proză și, din când în când, despre cărțile pe care le citesc. Pasionat de istoria Bucureștiului. Reporter și fotograf de ocazie. Mă consolez cu Pink Floyd.

Write A Comment