„Să-l lăsăm fără subiect” mi-a zis Diana Barbu de data asta. Adică e-mailul pe care mi l-a trimis, al doilea, cu un nou grupaj de poeme. De acord. În fond, cuvintele nu pot decât să strice acel ceva care poate fi, în absolut, perfect. Textele pe care mi le-a trimis acum, deși nu sunt perfecte, într-o altă dimensiune poate sunt. Dar cui îi trebuie, până la urmă, perfecțiune? Să vedem cum sunt aici, în tridimensional, așa, fără subiect. Mie mi se par foarte bune.

***

scrisori
prietenului meu
singur de tot
încep de azi dimineață
cu metilfenidat în pernă
am început să îmi tratez visele
ca pe sistemul nervos central

epiteliile nu miros a nimic
corpul meu e o bucată de carne uscată
te agăți cu dinții ca un animal
și aștepți să se înmoaie

***

într-un salon de clasă
într-o sală de clasă
probleme epistemologice
facem o trecere

cineva a adus o floare
de la începutul lumii
să moară cu noi

***

asistenta mioara fumează lângă o femeie
cu părul gras de la
pernele străine din spital
tot mai des între etaje-gălăgia
și se curăță cu mopul

***

ajungi să fii
singurul câine din orașul ăsta mult/ mut
cauți cele mai obosite picioare
lângă care să stai să iubești

***

eram
o pisică cu ochii galbeni
şi luminile de pe stradă
tu le cunoşteai
prin mine

***

câteva industrii mai mor
câțiva câini mai spun „da” în fața mașinii
se face mai
cald
ni se pare mai mult
și se pare de la sine

***

unul dintre noi mai ține minte
cum ne-am tăiat părul
noaptea
wi-fi camera deputaților
parcul izvor
autobuzele trec la 45 de minute

noaptea avem voie să punem
picioarele pe
scaun

***

comparăm
scările din
60 de blocuri socialiste

2 luni concediu de maternitate
pentru
femeile cu genți de piele
sensibilă la frig

accesul cu bicicleta 
animalele oarbe
copiii nelegitimi
doar în zilele de week-end
și seara
după ora 22

***

aici acum
mulțimea zilelor lucrătoare
dintr-un muzeu

avem un plan cincinal
introducem
calendarele cu
fete anemice _fețe anemice

ne vor căuta
securitățile
la târgurile de crăciun

***

curând va trebui să ne întâlnim
șampoanele noastre diferite
părul nostru nespălat

vom fi prieteni
nu e plăcut să fotografiezi cerșetorii
pantofii
cu vârfurile
cele mai ascuțite
și câinii
cu nasul turtit
dezinfectant
în second-hand
și pungile de plastic

Patreon - O mie de semne
Author

Scriu poezie, proză și, din când în când, despre cărțile pe care le citesc. Pasionat de istoria Bucureștiului. Reporter și fotograf de ocazie. Mă consolez cu Pink Floyd.

Write A Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.