Benjamin Fondane (pseudonim francez, numele la naștere fiind Benjamin [Beniamin] Wechsler, pseudonimul românesc consacrat fiind B. Fundoianu) s-a născut la Iași, pe 14 noiembrie (stil vechi)/ 26 noiembrie (stil nou) 1898, fiind al doilea copil al familiei Isaac și Adela Wechsler. În 1905 este înscris la școala elementară pentru copii evrei întemeiată de bunicul său. După încheierea școlii primare se înscrie la Gimnaziul „Alexandru cel Bun” (deși într-o amintire scriitorul afirmă că era „elev în clasa a III-a secundară la liceul Bârzea…”). Rămâne repetent de două ori (în anii 1914-1915 și 1915-1916), iar după terminarea Gimnaziului se înscrie la Liceul Național din Iași, unde în clasa I de liceu este declarat repetent și exmatriculat.

Promovează totuși „clasa a șaptea modernă” după sesiunea de examene particulare  din septembrie 1918. În aceeași toamnă , având dovada că terminase șapte clase de liceu, solicită înscrierea „ca audient” în anul I al Facultății de Drept. În 1922 renunță la studii și devine autodidact, „pe o direcție aleasă de el însuși”.

elefant.ro

Pe 1 mai 1914, în revista Valuri din Iași, îi apare un sonet intitulat Dorm florile (semnează B. Fondoianu). Este colaborator la mai multe reviste, iar pe timpul ocupației germane a Bucureștilor cunoaște mai mulți scriitori refugiați la Iași, precum Ion Minulescu, Claudia Millian, Ion Vinea sau N.D. Cocea. La sugestia lui Ion Minulescu va părăsi Iașul și se va muta la București în 1919. În 1922 îi va apărea primul articol în limba franceză (semnat B. Fundoianu), într-o revistă din Franța. De altfel, în decembrie 1923 va părăsi definitiv România pentru a se stabili la Paris.

Prima locuință pariziană este în Rue Saints-Pères, în apartamentul care-i aparținuse lui Remy de Gourmont, în casa fratelui acestuia, Jean de Gourmont. Între ianuarie – iulie 1924 va locui în Rue Jacob nr. 6. Îl cunoaște pe filozoful rus Lev Șestov, această întâlnire având o influență decisivă în opțiunile sale intelectuale ulterioare. Cei doi se vor afla într-o strânsă legătură începând cu anul 1926.

În aprilie 1928 îi apare prima carte în limba franceză, intitulată Trois scenarii (sic!). Cinépoèmes (Document de l`esprit nouveau), cu o fotografie de Man Ray. Este considerată cea mai semnificativă manifestare avangardistă a lui Fondane. Pe 28 iulie 1931 se căsătorește cu Geneviève Pauline Tissier, la ceremonie fiind martori Lev Șestov și Constantin Brâncuși. Întră în contact cu revista Cahiers du Sud prin intermediul lui J. Bousquet.

Pe 15 aprilie 1932 se mută în strada Rollin nr. 6. În martie 1938, pentru a-și obține cetățenia franceză trebuie să achite o taxă de 2024 de franci, bani pe care nu-i are. Jean Ballard deschide o subscripție publică în Cahiers du Sud, iar suma e strânsă în câteva zile, printre donatori aflându-se Brâncuși, Jean Wahl și Lucien Lévy-Bruhl. Obține, într-un final, cetățenia franceză, după trei ani de încercări. În același an, pe 20 noiembrie, moare Lev Șestov.

[image_with_animation image_url=”1662″ alignment=”center” animation=”Fade In” box_shadow=”none” max_width=”100%” img_link=”https://www.tabletmag.com/jewish-arts-and-culture/books/101723/a-philosopher-of-small-things”]

În 1940 este mobilizat, iar pe 17 iunie este luat prizonier și trimis în lagărul de la Montargis. Evadează, e capturat din nou, după care e internat în spitalul Val de Grace, la Paris, pentru o operație. Pe 13 februarie 1941 este demobilizat din motive de sănătate și revine acasă, în strada Rollin nr. 6. De aici va fi arestat, în martie 1944, de poliția franceză, împreună cu sora lui, Lina, în urma unui denunț al portăresei și al soțului ei (aceștia se vor sinucide după eliberarea Parisului).

Fizicianul Stéphane Lupasco, Jean Paulhan și Emil Cioran încearcă să-l elibereze de la Prefectura poliției, însă cererea lor este fost refuzată pe motiv că arestarea nu s-a produs din ordinul Gestapoului, ci al Ministerului de Interne francez. Într-un final este obținut ordinul de eliberare, în urma dovezilor că este căsătorit cu o ariană, însă Fondane refuză să fie eliberat fără sora lui.

Sunt amândoi internați în lagărul de la Drancy, de unde vor fi deportați la Auschwitz pe 30 mai 1944. Lina este probabil gazată în chiar ziua sosirii în lagăr (2 iunie 1944), deoarece nu s-a mai știut ulterior nimic despre ea. Fondane a pierit în aceleași condiții pe 2 sau 3 octombrie 1944, la Birkenau. Unul dintre deținuți și-a amintit despre el că, înainte să fie dus în camera de gazare, era „calm” și recita „la nesfârșit din Baudelaire”.

elefant.ro

Textul de mai jos este extras din antologia Opere I, B. Fundoianu, Poezia antumă, Editura Art, 2011, cronologia din care am citat fiind întocmită de Roxana Sorescu.

V

Dac-ai veni pe bancă c-un roman
în mână,
surâsul tău m-ar căuta în parc
prin fila cărții.

Romanul tău, cu litere nemțești,
e Werther
l-ai părăsit pe când își încărca
pistolul.

Surâsul tău mă caută ca-n râu
o undiță –
și vrăbii lângă tine slovenesc
romanul.

Sunt lângă tine și tu nu mă vezi –
sunt poate golul
în care te apleci, sunt poate golful
de liniște.

Sunt umbra ta culcată pe nisip –
sunt umbreluța
cu care scrii distrată pe nisip –
sunt muzica pe care-o iei de mână.

Sunt lângă tine și-mi încarc pistolul –
tu nu mă vezi;
continui fila unde l-ai lăsat
pe Werther.

gelu diaconu
https://www.facebook.com/omiedesemne/

Doneaza prin patreon Wide
Author

Scriu poezie, proză și, din când în când, despre cărțile pe care le citesc. Pasionat de istoria Bucureștiului. Reporter și fotograf de ocazie. Mă consolez cu Pink Floyd.

Write A Comment