S-au ridicat sprâncene a mirare când am desemnat „Abraxas”, excelentul roman al lui Bogdan-Alexandru Stănescu, Cartea de Proză a anului pe O Mie de Semne. Mă întreb ce expresii faciale ni se vor arăta după alegerea mea pentru Cartea de Poezie a anului pe O Mie de Semne, adică „Raport către Walt Whitman. Poeme LGBT+”, de Răzvan Andrei. M-am oprit asupra acestui volum nu doar datorită faptului că Răzvan scrie o poezie foarte bună, ci și pentru curajul lui de a spune răspicat adevăruri care într-o lume normală n-ar trebui spuse răspicat, fiindcă sunt de domeniul evidenței.

Sigur că alegerea mea nu a fost una ușoară. Au apărut anul acesta volume de poezie foarte bune (se scrie poezie de cea mai bună calitate în România, e un fapt care ține tot de domeniul evidenței) și ar fi suficient să amintesc aici nume precum Răzvan Țupa, Claudiu Komartin, Adrian Schiop, Olga Ștefan, Ioan Coroamă, Bogdan-Alexandru Petcu, Angelica Stan, Ioana Vintilă, Ionel Ciupureanu, Radu Andriescu, Raluca Boantă, Merlich Saia, Cătălina Matei, Mitoș Micleușanu, Ligia Pârvulescu, Gabriela Toma, Augustina Visan, Anda Vahnovan, Petru Ilieșu, Doina Ioanid și mulți alții.

Totuși, Răzvan Andrei a spus „o poveste puternică și inubliabilă”, așa cum afirmă, mult mai bine decât aș fi putut să o fac eu, Sorin Despot. De altfel, dacă (eventual) nu vă pot convinge cu privire la valoarea acestui volum, îi las pe Sorin Despot și pe Ștefan Manasia să o facă, iată:

Poezia. Sau, spune Răzvan Andrei, „ceva capabil să vă întoarcă mațele pe dos“. Vizionar, pragmatic și exasperat: „urletul meu e ca ciripitul unui canar în vid“.Fie și așa, pe linia Maginot a legatului whitmanian-pasolinian-ginsbergian, poemul gay (LGBTQ+) rezistă, eficient & de o splendoare inalterabilă. Aici, în „francizele infernului“. Într-o Românie atinsă de lepră mentală, sifilis politic, analfabetism, unde (pesemne) nici nu va mai șoca: „Umblăm la senzorii transcendenței ca pe sub fustele unei fete mari/ Ca pe sub blugii unui twink gâfâind pe un scrânciob din Parcul Circului“. Rămâne să ne bucure pe noi, the happy few, un poem erudit & (auto)ironic & biografist & galvanizant ca Raport către Walt Whitman: îl scrie exemplar Răzvan Andrei, „un tip la locul lui, lăsându-se/ Mușcat submisiv de dinții lui Karl Lagerfeld“.Ștefan Manasia

Poezia, prin însăși natura sa, încalcă granițele și tinde să pună sub semnul întrebării ori să contrazică de-a dreptul edictele marii orânduiri. Și nimeni nu împinge limitele societății mai bine decât oamenii gay, în special artiștii gay. Plasată într-un peisaj urban deseori inospitalier, poezia acestui volum spune o poveste puternică și inubliabilă. Răzvan a scris-o cu gândul la tine, iar poeziile lui au propriul mod de-a întinde o mână, de a îmbrățișa, dar și de a vindeca și de-a împinge înainte.Sorin Despot

Răzvan Andrei (n. 1981, Galați) este poet, pictor, traducător și redactor de carte. În prezent este redactor-șef adjunct la Editura Polirom. De-a lungul timpului, a scris pentru Adevărul literar și artistic, România literară, Luceafărul, Idei în dialog, Scena 9 și Poesis internațional. A citit versuri la evenimente dedicate poeziei contemporane, cenacluri și cluburi de lectură ca Institutul Blecher, Nepotu’ lui Thoreau, Nocturnele de poezie ARCEN, Poezia e la Bistrița, FILIT și Lit out loud. A mai publicat volumul Jazz pentru iguane și alte poeme (BrumaR, 2018; Curtea Veche Publishing, 2019). În 2020, cu selecții din volumul Raport către Walt Whitman. Poeme LGBT+, a obținut locul I în cadrul Burselor și rezidențelor de creație Cărturești, la secțiunea Poezie.

Raport către Walt Whitman. Poeme LGBT+, volum din care am preluat poemul de mai jos, a apărut anul acesta la OMG Publishing House în colecția Ohmygodpoetry.

Antropometrii

Nu sunt subversiv. Sunt
Pe față –
Când frust, când temător:
Ca flatulența țânțarului anofel
Blocat cu trompa-n coapsa twinkului exotic.
Dacă mă gâdili, nu mă hlizesc?
Dacă mă împingi pe scara autobuzului, nu te înjur?
Dacă tai ceapă, nu plâng?
Dacă mă alinți aici, sub bărbie,
Nu mă gudur ca un motan?
Mă-ntrebi ce mi-aș dori de Anul Nou.
Mai întrebi?
Ca bunicuța din poveste să fie goală.
Și să rămâi cu mine.

Patreon - O mie de semne
Author

Scriu poezie, proză și, din când în când, despre cărțile pe care le citesc. Pasionat de istoria Bucureștiului. Reporter și fotograf de ocazie. Mă consolez cu Pink Floyd.

Write A Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.