Editura Tracus Arte ne semnalează cele mai recente apariții editoriale: Elefantul de hârtie, volum de poeme semnat de Riri Sylvia Manor; „Formă și spirit – sacrul în arta modernă și contemporană românească”, volum semnat de Dalina Bădescu.
Riri Sylvia Manor (Aberfeld), născută la București în 1935, este cunoscută pe plan mondial ca profesor de neuro-oftalmologie la Facultatea de Medicină din Tel Aviv și ca Doctor Honoris Causa la Universitatea „Carol Davila” din București, dar în ultimii douăzeci și patru de ani a publicat poezie și proză în două limbi: ebraică și română. Astfel, în România s-au publicat până acum patru cărți de poezie: Privind, 2000 (Premiul pentru poezie la Festivalul Internațional „Lucian Blaga”, 2002); Save As…, 2007; Pestriț, 2010, și Încă, 2013, precum și două cărți de proză: Bucuria de a nu fi perfectă, 2016 (Premiul „Observator cultural” pentru cea mai bună carte de memorialistică a anului, 2017) și Viața mea cu Goya, 2022. Elefantul de hârtie este cea mai recentă carte de poezie a autoarei.
Se spune că artiștii sunt cei care arhivează, în lucrările lor, spiritul vremii, fiind și cei care au capacitatea de a privi dincolo de nesfârșitele episoade cotidiene pentru a lua pulsul conștiinței colective. Întoarcerea către spiritualitate, către sacru și, în mod explicit, către Biserică, a generat în arta românească modernă și contemporană curente artistice majore și definitorii pentru identitatea noastră.
Alături de Biserică, forma concretă de reactualizare a imaginii Templului ceresc, Grădina reprezintă una dintre temele recurente în creația artiștilor români.
Percepută ca ipostază a Paradisului, Grădina a generat atitudini artistice diverse, care acoperă întreaga plajă de situare față de înțelegerea spirituală a lumii, de la ipostaza de Paradis pierdut la cea a Arcadiei, unde sacrul reverberează în natură ca un ecou al divinității, și până la limita Utopiei, acolo unde grădina se subordonează unei structuri mai complexe și devine parte integrantă a orașului ideal.
Așadar, vom regăsi o diversitate remarcabilă de reprezentări ale sacrului în arta românească, de la cele raționaliste și până la cele care mizează pe contemplația estetică și spirituală, aproape de meditația mistică.
