Orice s-ar spune despre dânsul, orice speculații s-ar face pe marginea veridicității spuselor sale, trebuie să recunoaștem un lucru: cafegiul Florescu este un personaj! Iar poveștile lui cu acorduri balcanice și cu miros de băcănie au într-adevăr farmec, chiar dacă unii le contestă veracitatea. L-am cunoscut prin intermediul colegului meu, Christian Levant, în redacția ziarului
Senatul dezbate modificările la Codul Penal. Liviu Dragnea refuză să declare jurnaliștilor dacă unele dintre aceste modificări îl avantajează în procesul de abuz în serviciu în urma căruia ar putea intra după gratii. Între timp, inundațiile catastrofale au făcut victime omenești și au distrus sute de gospodării. Un tânăr de 29 de ani, Călin Farcaș,
Judecând după cele câteva considerații la temă din volumul „Note zilnice” (Cartea Românească, 1975), se pare că nu. În două rânduri, Camil a avut câteva „contre” cu prietenul său, Jean Gad (avocat, dispărut prematur ca urmare a „unui accident stupid în gara Predeal” – apud prof. Al. Rosetti). Pe 16 decembrie 1935 Camil își notează
În 2011, când eram la ziarul Ring, am realizat un interviu cu actualul ministru al Culturii și Identității Naționale, George Ivașcu. Foarte amabil, deschis și jovial, domnia sa m-a primit în biroul directorial de la Teatrul Metropolis. Am avut o discuție interesantă, din care reproduc acum ce a rămas inedit. Pe atunci exista un eveniment
N-aș vrea să fiu înțeles greșit. Sorin Lavric este autorul volumului „Noica și mișcarea legionară”, care m-a ajutat enorm la documentarea pentru romanul „Sebastian”. De aceea îi sunt necondiționat recunoscător. Dar una-i una, și alta-i alta. În nr. 29 al revistei „România literară”, apărut pe 29 iunie, sunt nu mai puțin de trei cronici la
Un comunicat laconic, dat de Dan Coman pe pagina lui de facebook azi dimineață, anunța comunitatea literară că „din motive obiective (financiare), Festivalul internațional de poezie și muzică de cameră «Poezia e la Bistrița» se suspendă”. Firește, n-am luat-o ca pe o glumă, însă m-am gândit că va urma în orele următoare o dezmințire, în
Nu e întotdeauna cel mai simpatic tip. Pare uneori un personaj din South Park, cinic și dizolvant. Sau un minion supărat și răutăcios. Dar e doar o confuzie, un amestec inadecvat de planuri. Pare așa fiindcă are un stil diferit. Spune lucrurilor pe nume într-un mod abrupt și impenitent. Chestia asta îi deranjează pe unii
Întârziat din motive obiective, acest articol apare totuși dintr-o rațiune simplă: declarațiile lui Radu Vancu sunt la fel de valabile ieri, azi sau mâine. Un text aparent atemporal, care ar putea atrage asupra autorului acuzația de neprofesionalism, ar putea avea totuși atuul său. E adevărat, moțiunea nu a trecut, guvernul Dăncilă nu a picat, însă
L-am cunoscut pe Radu Aldulescu înainte de 1989, pe vremea când lucram amândoi prin hrubele tipografiei Universul (fosta Informația). El era instalator, eu electrician. Auzisem că publica prin reviste, însă nu am încercat să-l abordez pe tema asta. De altfel, el era un tip destul de retras, introvertit. Îl vedeai mereu cu câte o carte
Dl. Gabriel Chifu pare un fel de nea Drăgulin ofuscat că bateria gazetei futuriste pe…
