(Augustin Buzura, poza de aici) Am primit zilele trecute de la Cosmin Dragomir, căruia îi mulțumesc, un volum de „articole, eseuri literare și politice” apărut în 1979 la Cartea Românească și intitulat, sugestiv, „Mărturii”. În lunga listă de autori care și-au dat obolul în această carte am descoperit numele unui scriitor care – și o
(Tramvaiul 26 în apropiere de Gara de Nord - foto de aici) Suntem în 1962, exact anul în care m-am născut. Au trecut 17 ani de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial și 15 de la abdicarea forțată a regelui Mihai I. Democrația populară se află în plin „avânt”, iar anul de cotitură 1964,
Rețelele de socializare sunt lovite de ceva vreme de tsunami-ul monoînjurăturii adresate principalului partid de guvernământ. Sunt poate sute de glumițe, memeuri și alte forme de exprimare de acest gen care au inundat virtualul, amenințând să provoace o adevărată viitură a aceleiași monomaniacale adresări argotice. O pletoră de membri ai acestor rețele își transmit, rânjind
Pornesc de la următoarea afirmație a lui Gabriel Liiceanu din „Întâlnire cu un necunoscut”: „De câteva ori, fiindu-mi rușine că sunt român, am devenit pur și simplu om.” Am fost și eu uneori, ca noi toți presupun, rușinat că sunt român. Și nu, n-am simțit în acele momente o adiere de umanitate înconjurându-mi trupul. Nu
(Emil Cioran, poza de aici) Pe 17 mai 1938 Emil Cioran i-a trimis o scrisoare lui Mircea Eliade de la Paris. Cioran aștepta de la prietenul lui vești din țară. Anul 1938 nu se anunța unul prea fericit. Căderea guvernului Goga (10 februarie 1938), anularea Constituției de către Rege, suspendarea partidelor politice și mai ales
(foto: Hans Oerlemans, de aici)„Toată viața mi-am dorit să-mi cumpăr ultimul tip de tramvai două`șase ca să-mi plimb duminica Familia Popescu cu el și să ne vadă toți vecinii când vom trece prin cartier.” Cristian Popescu – Un tramvai numit Popescu Toți cei care iubim poezia cunoaștem acest pasaj din Cristi Popescu. Majoritatea dintre noi
Ștrandul și o parte din Parcul Moghioroș în anii `70. Modernizarea Parcului Moghioroș, pe lângă faptul că a durat nepermis de mult (aproximativ trei ani, în condițiile în care contruirea lui de la zero s-a realizat în doar șase luni, și asta în anii `60), a dus și la transformarea lui aproape totală. Când am
Într-o scrisoare adresată de Corneliu Zelea Codreanu profesorului Nicolae Iorga, pe 26 martie 1938, Căpitanul, indignat de dispozițiile guvernamentale care interziseseră, printre altele, comerțul legionar, notează furios: „Ei bine, nu mai pot. Din marginile puterilor mele omenești, eu, care te-am respectat, îți strig: Ești un incorect! Ești un necinstit sufletește!” Această reacție vehementă venise și
Aflu, consternat, că un om pe care-l știu încă de când făcea primii pași în poezie, de pe vremea când ne întâlneam la Cafe Deko, cu www.poezie.ro și tot restul, s-a grăbit să plece dintre noi. Prin martie, când am citit la Institutul Blecher, mi-a comentat textele în stilul pe care toți îl știm. Nu
Deși am debutat, firav, cu o scurtă referire la Hala Matache, într-un material de acum câteva zile, abia azi pot spune că încep efectiv postările referitoare la istoria Bucureștiului. O voi face oarecum atipic, fiindcă nu am de gând să încep „dintr-un loc” și să ajung „undeva”. Totul va fi aleatoriu, astfel încât să poată
