Da, am obosit un pic, cred că și fizic, și mental. Dar mai ales am obosit să văd atâta pricepere și atâtea opinii ultimative. „Părerea dvs. contează” nu mai e doar un slogan publicitar, ci a devenit literă de lege și în poezie. Oricine poate să emită judecăți de valoare. Oricine spune că lucrurile stau într-un fel sau altul devine critic peste noapte. Oricine chibițează sapiențial este un „comentator avizat”. Am obosit să tot văd asta.

Cred că avem critici buni și foarte buni, care au un bagaj foarte consistent de lecturi și care pot emite păreri judicioase atunci când vine vorba despre poezie. Dar mai cred că și ei au o atitudine retractilă – și aici le dau perfectă dreptate – deoarece știu ce se întâmplă. Au observat și ei, ca și mine, de altfel, care sunt doar un „amator de critică”, modul în care unii se raportează la acest fenomen simplu și complex numit poezie.

Sunt câteva distincții care se cer făcute. În primul rând m-aș opri la comentatorii care apelează la un limbaj smart, la așa zisa logoree șmecheră, epatantă, cu rădăcini mundane și cu rafinări epistemologice. E combinația cea mai gustată. Despre aceștia se afirmă îndeobște că sunt cool, că au organul critic dezvoltat încă din faza embrionară. Ei vin și își împrăștie parcimonios polenul hermeneutic cu aerul că îți fac o favoare și că dacă îndrăznești să-i contrazici e un semn că intelectualmente te situezi la periferia literaturii. Adică, mai pe românește, că ești un prost.

Pe de altă parte, cum ziceam, există comentatorul avizat. Acesta te privește din turnul lui de fildeș ca un Zeus răzbunător și cinic. Te fulgeră de nu te vezi. Te atinge în părțile esențiale. E mereu nemulțumit, are o propensiune către șarja acidă și nu irosește nicio picătură de energie atunci când vine vorba de raderea unui text. Te face să te simți mic de tot și e cel mai probabil că, dacă l-ai lua în serios, te-ai lăsa definitiv de scris.

Criticul de ocazie cunoaște tot ce s-a scris de la Homer încoace. Te strivește cu priceperea lui. Te face practic să te sinucizi literar. Opinia lui este similară unei declarații de război. Este combativă și conține referiri clare, cu citate și exemple inteligent alese. Te desfoliază hermeneutic până la ultimul atom liric. Îți pune pe țeastă, atunci când nu-ți dă efectiv cu ele-n cap, tone de volume grele, clasice, cu scoarțe baroc și nume de autori de care, firește, nu ai auzit.

Dintre toți, chibițul e cel mai zglobiu. Are încruntări juvenile, face caz de cultura lui, te calcă-n picioare când e nervos și te ridică în slăvi când înoată în mediul lui cabotin. Atunci când îți rade un text o face prietenește, ca să nu se înțeleagă, vezi doamne, altceva. El te iubește cu patetism dostoievskian, iar faptul că te desființează trebuie înțeles ca un element constructiv. Îți dă cu bățul peste degetele cu care ai scris ca unui elev aflat în faza buchiselii. Altminteri, te-ar buchisi (literalmente) de ți-ar merge fulgii dacă ai avea îndrăzneala să i te opui.

Ce are de făcut artistul autentic într-o asemenea desfășurare de forțe critice? Păi e simplu: să se retragă undeva, într-un Păltiniș ideal. Să depună armele necondiționat, să facă nu un pas înapoi, ci pasul definitiv înapoi. Asta pentru că lupta e pierdută din start. Nu poți întreprinde nimic atunci când te confrunți cu așa ceva. Nu poți face opoziție constructivă. Orice gest în sensul ăsta îți va fi demontat până la ultimul atom. Te vei simți infinit mai mizerabil și netalentat. Te vei transforma într-o grămăjoară de nisip poetic din care nimeni, niciodată, nu va construi un castel.

Doar dacă ți-a plăcut acest articol:
Sprijină și tu jurnalismul cultural independent donând orice sumă aici:
https://www.patreon.com/omiedesemne sau direct în contul RO98INGB0000999909778881 (RON) deschis la ING pe numele Gheorghe Deaconu.

Patreon - O mie de semne
Author

Scriu poezie, proză și, din când în când, despre cărțile pe care le citesc. Pasionat de istoria Bucureștiului. Reporter și fotograf de ocazie. Mă consolez cu Pink Floyd.

Write A Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.