Cea mai recentă carte semnată de Doina Ruști este un volum de 47 de povestiri despre pasiuni bizare, despre iubiri imposibile despre dorințe și legături stranii, plasate în secolul al 18-lea, de unde și titlul: „Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot” (Editura Litera, 2022).
Doina Ruști a pornit de la documente particulare, în special, scrisori, procese, testamente, reclamații ori doar liste de obiecte, și a creat ficțiuni, care ilustrează varii situații și întâlniri de iubire. O zarzavagioaică din București speră să moștenească bijuterii sau bani, dar în mod neașteptat primește moștenire un sclav – bărbat mărunțel și urât. Inițial e dezamăgită, dar cu timpul sclavul devine singura ei preocupare, iar în zonele tenebroase ale minții se nasc monștrii posesiunii. Așa începe cartea de povestiri, care evoluează treptat spre întâlniri misterioase sau adulterine, spre pasiuni sufocante sau spre simple conviețuiri atinse uneori și de aripile dorinței. Între Stambul și București se țes speranțe și se nasc aventuri. Alte personaje bat drumurile spre Occident. Dar singurul loc unde viața poate fi trăită la cote înalte este Bucureștiul. Strada Lipscani, Palatul Domnesc, mahalalele mărginașe – toate păstrează elemente de referință pentru veacul fanarioților. Apar evenimente istorice ori personaje reale, cum este Alecu Moruzi, cititor fidel al reclamațiilor trimise de mahalagii, mare amator de întâmplări senzaționale.
Uneori poveștile alunecă în fabulos, printre ele aflându-se și câteva texte în registrul fantastic. Nicio povestire nu păstrează un șablon epic, cartea oferind 47 de modele narative.
„După nopți nedormite, după vise sinistre, după ce își făcuse planul să‐l răpească din mănăstire, acest artist plastograf, ticluitor de înscrisuri, aventurier, un sensibil efeminat și așa mai departe, acest Pantelimon cu pantofiori roz, înveșmântat în mătase, a coborât din trăsură la Mănăstirea Antim, unde a locuit un an încheiat, până când Iosif, episcop de Argeș, mare învățat și autor de scrisori, a obținut nizamul lui Ipsilanti pentru a o scoate din mănăstire pe acea Cantacuzină neobrăzată, rămânând pentru tot restul vieții cu o impresie negativă despre Cantacuzini, fără să‐i treacă prin minte că avusese de‐a face cu un aventurier de mâna întâi, în mintea căruia cânta fără întrerupere o mierlă bătrână.”
Prima întâlnire cu publicul va avea loc pe 24 februarie, de Dragobete, la Muzeul Literaturii Române (Strada Nicolae Crețulescu 8, București), între orele 19 și 21, unde va avea loc un dialog pe marginea cărții, între Doina Ruști și Anca Șurian Caproș.
Eveniment live, desfășurat sub deviza vine fiecare când vrea și stă cât poate.
DOINA RUŞTI a scris trilogia fanariotă, compusă din Homeric (2019), Mâța Vinerii (2017) și Manuscrisul fanariot (2015), dar și alte romane cu miză socială puternică, apreciate de critica literară: Fantoma din moară (2008), Lizoanca (2009), Zogru (2006) s.a. Cel mai recent roman al său este Paturi oculte (2020), urmat de un volum de povestiri: Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot (2022).
Traduse în peste 15 limbi, inclusiv în chineză, scrierile sale s-au bucurat de exegeze și de recenzii laudative în numeroase publicații internaționale. Printre cele mai recente traduceri se numără ediția a doua a romanului L’omino rosso (2021, Roma), The Book of Perilous Dishes (2022, Londra), Zogru (2022, Marsilia).
Printre altele, a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România/2008 și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române/2009.
Doina Ruști coordonează colecția Biblioteca de Proză Contemporană, la Editura Litera, este scenaristă și ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București.
