Lena Chilari ne-a spus doar că a fost publicată până acum doar în revista Steaua, însă ar vrea ca poemele să-i apară și prin alte părți. Textele de mai jos sunt „din carantină”.

Nota bene: am dat o căutare pe facebook și am descoperit – dacă nu cumva am greșit adresa – că Lena Chilari trăiește în Cluj-Napoca și că a studiat la Universitatea Babeș-Bolyai. Dacă n-am nimerit-o (de acolo am „furat” și poza), să fie my bad.

alfabet

nu am fost atentă 
când au schimbat cheia 
la ușa încercărilor 
părinții mei își varsă 
veninul pe tărâmuri străine 
iar eu fac litere și nici măcar
nu reușesc să izbutesc în ele 
a absența mamei 
b bani
c chilari 
d de ce dracu sunt aici 
e elena după bunica 
f fratele meu 
g grigore 
h hrană 
i „ia la dânsa, intelijenta” 
î împrumut 
j jale jenă
k 600 de km distanță
l ludmila e 
m mama mea
n numele neamului 
o oricum sunt o dezamăgire 
p pentru ea 

r
s
t tata te iubesc 
numai până aici am putut ajunge 
pentru voi 

mamei mele loveless

mamele supreme își dau 
sângele lupilor 
mamele sterpe își scuipă 
ovulele pe gură
mamele sufocante taie 
aerul odraslelor 
mamele loveless plâng 
pentru că nu au fost iubite 
de mama lor proprie

adu-ți aminte de plânsul tău

la cioburile farfuriei stricate 
„doamne, copchiii iștia” 
„și, tata?”
într-o țară de unde 
te-ai născut fiu 
de președinte de colhoz
ai ajuns să cureți 
fecalele charlottelor 
pentru bănuții 
pe care îi numărăm 
împreună
„vreu sî aveți o viață 
mai bună dicât mini”
și ai strâns 
fiecare euro de pe jos
în buzunar 
ești fost doctor 
și ei aruncă pietre în tine
într-o limbă împietrită 
datoria mea de fiică
e să te scot
din acest chin 
și să-ți aduc o cană 
cu apă și prăjituri moi
fără pietre  
cum îți place 
la bătrânețe 
până atunci 
„poftim, tata, hârtia”

florile pe care le purtai

și trilurile păsărilor îți 
conturau talia subțire 
cu cele trei sarcini 
un băiat un avort o spirală și o fetiță 
El te-a privit 
ți-a spus în rusă 
все равно будешь моей
oricum vei fi a mea
parcă e o replică
din moscova nu crede în lacrimi 
florile ți-au crescut 
în pântec și le-ai purtat
fertilă cu fața netedă 
băiatul ți-a murdărit cearșafurile
fetița ți-a proslăvit ură 
avortonului îi aprinzi o lumânare
la biserica conștiinței 
iubirea ta își are cele mai necunoscute căi posibile 

pieta

copilul zglobiu pe care-l țin în brațe 
e fiul meu nenăscut 
îl hrănesc cu spini moi din iubirea 
maternă moștenită 
și mă rog la zei să nu-l nenorocesc 
arunc peste el apa 
sfântă a lacrimilor amare a tuturor
sfinților vii și-i doresc 
viață continuă unde tălpile să-i calce 
pământul și după 
treizeci și trei de ani împliniți 

Patreon - O mie de semne
Author

Scriu poezie, proză și, din când în când, despre cărțile pe care le citesc. Pasionat de istoria Bucureștiului. Reporter și fotograf de ocazie. Mă consolez cu Pink Floyd.

Write A Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.