Cu aproximativ o jumătate de oră înainte de începerea evenimentului de aseară de la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, mă întrebam, observând că spațiul de lansări este aproape gol, dacă Mario Vargas Llosa mai este același autor care făcea furori prin mediile intelectuale (și nu numai) de la noi prin anii ’70-’80. Am primit repede răspunsul, fiindcă în momentul când Denisa Comănescu a rostit obișnuitul salut „Bună seara, bine ați venit la o nouă întâlnire cu editura Humanitas Fiction…” scaunele erau în întregime ocupate.
Așadar, aseară, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu a fost lansat volumul „Chemarea tribului” (Editura Humanitas Fiction, 2019, în colecția „Raftul Denisei”, traducere de Tudora Șandru Mehedinți) de Mario Vargas Llosa. La evenimentul moderat de scriitoarea și coordonatoarea colecției, Denisa Comănescu, au participat traducătoarea Tudora Șandru Mehedinți, jurnalistul și scriitorul Marian Voicu, precum și redactorul-șef al revistei Dilema Veche, Sever Voinescu.
„Întrucât îi dedicăm din 2016 încoace marelui scriitor peruan Mario Vargas Llosa o serie de autor, e normal ca toate volumele pe care le publică să intre în această serie. Chemarea tribului este un volum de eseuri și nu de ficțiune, așa cum ne-am obișnuit să citim de Mario Vargas Llosa” a spus Denisa Comănescu, printre altele, înainte de a-i da microfonul lui Marian Voicu.
„Pentru mine a fost o surpriză nemaipomenită să-l descopăr pe Llosa în această calitate de scriitor de nonficțiune. Este o carte excepțională și după părerea mea va fi o surpriză foarte plăcută pentru cei care sunt dornici să intre în această dezbatere intelectuală privind democrația liberală, despre care se spune că a ajuns într-un impas. Este o excepțională carte de istorie a liberalismului, a doctrinei liberalismului. Este o panormaă a ideilor politice ale secolului trecut, precum și o autobiografie intelectuală, în care Llosa ne povestește, de exemplu, despre tinerețea comunistă, de care s-a lepădat. În fine, Llosa s-a lepădat de marxism și a devenit un liberal convins. Cum s-a produs această metamorfoză, scriitorul povestește în această carte” a spus la începutul discursului său Marian Voicu.
Sever Voinescu, așa cum de altfel ne-a obișnuit la evenimentele la care a mai participat, a avut un discurs limpede și foarte bine articulat: „Prezența și tipul de experiență politică a lui Mario Vargas Llosa este, cel puțin privind biografia lui, una care îl îndreptățește pe deplin să fie un mărturisitor al acestui fenomen, intelectualul în politică. M-am apropiat de această carte știind foarte bine cine este Mario Vargas Llosa. Pe măsură ce am înaintat în vârstă și în experiență și am citit și eu mai mult și am văzut și eu mai multe, am ajuns să-l prefer, pentru că nu știu cum s-a întâmplat, dar modul întâmplător, să spunem, în care am început să iau contact cu marea literatură hispano-americană, evident că am început și eu, ca orice novice, jucând în binomul Gabriel Garcia Marquez – Mario Vargas Llosa.
Vă mărturisesc că în primii ani mizam mai mult pe Marquez. Ei bine, pe măsură ce am avansat în timp, nu știu cum s-a schimbat acest gust la mine, dar am ajuns să-l prețuiesc din ce în ce mai mult pe Mario Vargas Llosa. Și astăzi, dacă m-ați întreba, între acești doi uriași romancieri, totuși pe cine aș prefera, cu toată subiectivitatea mea, mizez pe Mario Vargas Llosa. Printre altele și pentru că el mărturisește ceea ce în viața unui intelectual este crucial, și anume mărturisește un proces de dumirire. Această carte, de fapt, dacă vreți, poate fi citită și ca jurnalul unei dumiriri a acestui mare scriitor care în tinerețe a fost sedus de ideile comuniste, după care, pe parcurs, s-a dumirit.”
Seara a fost încheiată de traducătoarea Tudora Șandru Mehedinți: „Mario Vargas Llosa este figura emblematică a literaturii hispano-americane, deținător al Premiului Nobel. Este neîndoios cel mai mare scriitor de expresie spaniolă în viață. Prin urmare, este întru totul îndreptățită inițiativa fericită a editurii Humanitas Fiction – și o felicităm pe Denisa Comănescu – de a publica în seria de autor celebrele romane cunoscute în toată lumea. De altfel, s-a publicat în România aproape toată opera lui Mario Vargas Llosa. De îndată ce-i apare un volum, la relativ puțină vreme, este tradus și publicat, ceea ce este, desigur, un fapt îmbucurător.
Volumul de față ilustrează nu fațeta de romancier, ci fațeta de eseist a scriitorului, fiind un fel de istorie originală a liberalismului. Spun originală pentru că este în același timp și o carte autobiografică.”
