Péter Demény s-a născut pe 24 iulie 1972 la Cluj. Poet, prozator, traducător, blogger. Studii la secţia maghiară-română a Facultăţii de Litere a Universităţii Babeş–Bolyai. Licenţă în 1995, masterat în 1997. Și-a dat doctoratul în 2014 cu o lucrare despre poezia lui Zsófia Balla. În prezent este redactor-șef la revista literară Matca.
Coletul
Iubește-mă sever,
cum trebuie, cum poți.
Iubește-mă și
apără-mă de toți.
Iubește-mă cu
jind și cu orez,
voi fi greșeala ta plină de miez.
Iubește-mă cu rime
și fără rime,
când te sărut și când vreau
să tai curiozitatea ta
niciodată satisfăcută pe deplin.
Iubește-mă când mă
plictisesc la oser și
când îngheț și nu
mai înțeleg nimic din lumea
asta, și când stric
toate acordurile limbii române.
Iubește-mă când zic
„morcove” și când sunt
prea rigid, prea lent, prea maghiar.
Mi-ai pus creierul pe jar.
Dar acum nu e vorba
despre mine. Iubește-mă
când tac, când pufăi,
iubește-mă când nu sunt
lac pentru nuferi, iubește-mă
când nu ador Bicazul cu
entuziasmul tău, ci mai
mofluz. Iubește-mă când
te iau pe sus.
2
Iubește-mă când
conduci noaptea ca să
nu trebuiască să conduc eu
și eu tot nu pot fi
recunoscător.
Când nu înțeleg
de ce alergi din sinagogă în
cimitirul evreiesc și din
muzeul medicinei în
parcul cutare, iar eu
dorm în cameră ca un
Făt-Frumos ce sunt.
Iubește-mă pentru că
tu ești viața mea a treia
și trebuie să fii cu noroc.
Iubește-mă cu apă și cu foc.
Iubește-mă când vrei și
când poate nu vrei,
când mă rătăcesc în București
și când beau în Chișinău,
iubește-mă când scriu versuri
și le public pe Facebook,
iubește-mă din disperare
în disperare.
Iubește-mă când sunt arogant
și când mă opresc în vreun gang
ca un nătăfleț. Iubește-mă:
iubirea n-are preț,
doar impulsivitate și speranță.
Iubește-mă și-atunci nu mă
spânzur pe clanță.
Iubește-mă: sunt un mare poet.
Ăsta-i coletul. Ăsta da colet!
