Regatul disfuncției, de Sorina Rîndașu (Rotonda). Broșată, 80 pag. Preț: 29 RON/119 MDL
„Există, în atît de așteptatul nou volum al Sorinei Rîndașu, Regatul disfuncției, o privire obiectiv, o privire întunecată de tristețe care înregistrează capturi de realitate ca fundal al relației cu celălalt, relație niciodată dusă pînă la capăt. Avem o carte în care violența sonoră dublează violența de sens, care, la rîndul ei, se dedublează în toate stările ce compun angoasa: groaza din interior, letargia, zilele putreziciunii, rușinea, frica, disfuncția, dislocarea, ratarea. Resentimentul.
Îngropată sub aparența unui cotidian plat și inofensiv, se ascunde o lume cu iz apocaliptic, o lume interioară, dar și oglinda ei exterioară – care se prăbușesc la unison, explodează în imagini acute, într-un vocabular de atmosferă care promite să fie o marcă a autoarei. Această desfășurare de stări și gesturi nu e o simplă grafie de nevroze personale, ci vorbește și despre neputința și deziluziile unei generații care și-a pierdut suflul și spațiile vitale, multe dintre poeme avînd ritmul și încărcătura unor manifeste.
Nu în ultimul rînd, există așa-numitele biografeme despre care vorbea Barthes, presărate în textul confesiv, mai ales în a doua parte, în care rădăcinile și sîngele devin pretextele vocalizării acelorași straturi de anxietate, de data aceasta cu un bemol pe corporalitate și fragilitate. Cu siguranță, volumul Sorinei Rîndașu, debutul ei real, va fi, este deja unul dintre cele mai puternice ale acestui an.” (Florina Pîrjol)
În zori ca după un sfârșit de lume, de Emanuel Guralivu (Rotonda). Broșată, 74 pag. Preț: 29 RON/119 MDL
„Au trecut 12 ani de la ultimul volum al lui Emanuel Guralivu, care a rămas în esență tot «un boxer cu pumnii fragili». Numai că acum poetul revine complet matur, capabil să-și transforme vulnerabilitatea în tactică de investigare analitică a sinelui și a lumii. Nu cred că există, de la Mircea Ivănescu încoace, poet care să fi transformat mai convingător discreția în principiu creator. În loc de retorism – lapidaritate și estetizare, în loc de lozinci și prefabricate ideologice – fuga punitivă, à la Thoreau, în simplitatea frustă și profundă a naturii, în loc de emfază și consemnare denotativă a banalității vieții – ridicarea la exemplaritate și simbol, în loc de romgleză și limbă de pal – un limbaj-sinteză, carnal și totodată estetizat. Poezia lui Emanuel Guralivu s-a esențializat, amintind, prin precizie și forța de sugestie, dar și prin acuitatea privirii care despică realitatea până la nervuri, prin luciditate și, nu în ultimul rând, prin intransigența tăioasă a privirii întoarse către sine (ca într-un ritual de seppuku), de poezia niponă. în zori ca după un sfârșit de lume mi se pare nu numai cea mai bună carte a autorului, ci și una care clasicizează douămiismul, selectând numai grăuntele necesar din biografism, din minimalism, nu în ultimul rând din reacția subtilă față de falsitatea lumii contemporane și ridicând viziunile paradisiace, solipsiste, străfulgerările de fericire domestică, dar și crizele, spaimele, nevrozele, la nivel de parabolă apocaliptică. E o carte de o delicatețe care nu este egalată decât de curajul de a contempla realitatea jupuită și de rafinamentul de samurai tandru & violent.” (Bogdan Crețu)
Nickel, de Cristina Hermeziu (Rotonda). Broșată, 104 pag. Preț: 29 RON/119 MDL
„Nickel îmi pare a fi un montaj de epifanii, ca să folosesc termenul joycean. Cititorului i se propune completarea unui puzzle de secvențe, stop-cadre, zoomuri, replici suspendate, e prins, încă nedumerit, într-o «coregrafie» textuală cu efecte imagistice, sonore, ritmice în care, miraculos, se întrevede și apoi se confirmă o solidă construcție epică. În doar cîteva zeci de pagini sînt surprinse atît șocul, cît și interferențele a două lumi, română și franceză, ne copleșește prin autenticitatea sa un «furnicar» de figuri, niciuna convențională, ci oameni vii, femei, mai ales, și bărbați, fiecare cu poveștile lor – traume, speranțe, curenți erotici, simpatii, antipatii – , într-un joc de pesanteur și grâce, de team building și serbări galante, de limbaje pe un foarte larg registru, chiar și cu ecouri dinspre autobază, dar în montura unui corpus de mare rafinament estetic, cu segmente de orfevrerie și dantelărie stilistică. Nickel este cu adevărat «nickel”. Să-l savurăm!” (O. Nimigean)
„Poezia Cristinei Hermeziu a înflorit într-o proză de toată frumusețea! O poveste surprinzătoare, spusă cu o voce energică, tandră și precisă, care nu seamănă cu nimic din ce am citit în ultima vreme în literatura română, o poveste care rămâne cu tine.” (Veronica D. Niculescu)
Nu doare când dormi, de Alina Țârcoman-Ochea (Rotonda debut). Broșată, 76 pag. Preț: 29 RON/119 MDL
„O singurătate atroce străbate poemele Alinei Țârcoman, singurătatea unei fete care se așază orizontal pe aer și învață să fie frumoasă. O fată care îngroașă rândul angajaților anonimi, traversând zi de zi aceleași străzi în vuiet de ambulanțe și claxoane. O fată necruțătoare cu sine însăși. Tălpile ei calcă în vis pe zăpadă caldă. O fată înaintând prin viață cu forță și încrâncenare, ca mireasa din Melancholia lui Lars von Trier, în ciuda rădăcinilor ce i se agață ca niște lanțuri de picioare. Cu puterea ei ascunsă, precum o apă subterană, poezia Alinei Țârcoman e totodată un strigăt de ajutor și o mână întinsă, salvatoare.“ (Domnica Drumea)
„ Tu ce faci atunci când dormi? Şi mai ales, ce somn dormi? Într-o lume în care suntem, mai mult sau mai puțin, parte din Insectarul angajaților anonimi, Bucureștiul nu te îngrozește. El devine un vis diurn pe pilot automat. Poemele Alinei Ţârcoman sunt scrise la microscopul inimii, cu imagini alese cu o precizie chirurgicală și care rămân pentru totdeauna impregnate în minte; sunt imagini ce revin în REM sau în starea de veghe, iar atunci când adormi, nimic nu mai doare, te desprinzi cu totul de tine.“ (Ioana Miron)