PIERRE REVERDY s-a născut pe 13 septembrie 1889 în Occitanie, regiunea Narbonne, sudul Franței. Amănuntele despre copilăria lui sunt nesigure și vin din surse obscure. Se spune că la naștere mama lui era o femeie căsătorită, însă soțul ei trăia în Argentina. Alte surse arată că cei doi nu s-au putut căsători până în 1897. Cert este că tatăl lui l-a școlit pe micul Pierre acasă, învățându-l să scrie și să citească.

În octombrie 1910 Pierre Reverdy a venit la Paris, dedicându-și timpul scrisului. A făcut parte din grupul Bateau-Lavoir din Montmartre, unde i-a cunoscut pe Gillaume Apollinaire, Max Jacob, Louis Aragon, André Breton, Philippe Soupault și Tristan Tzara. Toți aceștia i-au admirat, la acea vreme, poezia. A publicat o plachetă în 1915, iar o altă compilație din poemele sale, Les épaves du ciel, i-a apărut în 1924 și i-a adus recunoașterea. În primul manifest suprarealist André Breton a spus despre Pierre Reverdy că este „cel mai mare poet al timpurilor noastre”.

În 1917, împreună cu Max Jacob, Vicente Huidobro și Guillaume Apollinaire, Reverdy a fondat  Journal Nord-Sud, care a conținut numeroase materiale dadaiste și suprarealiste. Potrivit naturii sale, Pierre Reverdy era un om sobru, ale cărui înclinații spirituale au creat, de-a lungul timpului, o separare de lumea frenetică a boemei Parisului. În 1926, în cadrul unui act ritualic care semnifica renunțarea la lumea materială, Reverdy și-a ars mai multe manuscrise în fața prietenilor. S-a convertit la catolicism și s-a retras, împreună cu soția sa, Henriette, într-o căsuță din apropierea unie abații benedictine din Solesmes. Excluzând scurtele vizite la Paris, a trăit la Solesmes în următorii 30 de ani o viață cvasimonahală.

În această perioadă a scris mai multe cărți de poezie, printre acestea numărându-se Sources du vent, Ferailles și Le chant des morts. În timpul Ocupației, Reverdy a făcut parte din Rezistență. La eliberarea Parisului, grupul său l-a capturat și arestat pe baronul Louis de Vaufreland, care era acuzat de trădare și de acte de spionaj pentru Germania nazistă.

Una dintre relațiile de amor cele mai profunde din viața sa fost cu celebra Coco Chanel. Cei doi au fost împreună în perioada 1921 – 1926, după aceea rămânând buni prieteni timp îndelungat. Pierre Reverdy a murit la Solesmes, pe 17 iunie 1960.

carturesti.ro

Notele biobibliografice sunt preluate de aici: https://en.wikipedia.org/wiki/Pierre_Reverdy, iar poemul de mai jos din antologia Pietre albe, apărută în 1975 în Colecția Orfeu a editurii Univers (traducere de Iv Martinovici).

Priviri schimbătoare

Pe la patru voi fi aici
Va trece cu siguranță cineva
Atunci voi deschide ușa

Ușa se deschide ca un ochi
Și eu privesc înăuntru
Mi-e grozav de frică să intru
Și nu știu ce să spun

Am de urcat scările
Până la palierul întunecat
Și poate acolo odaia
Poate nimic
Poate un perete atârnat

Se lasă seara
Ca să te aștept acolo am să vin
Aștept să treacă un faeton
Care-mi va aduce acest cumplit chin

Și apoi spre gara cealaltă
Te urmez vom merge mai departe
Din casa de peste drum
În sfârșit zâmbește cineva

gelu diaconu
https://www.facebook.com/omiedesemne/