În a doua jumătate a secolului al XIX-lea modernizarea Bucureştilor includea, pe lângă construirea de clădiri monumentale, şi trasarea unor bulevarde care să ofere o deschidere mai largă către anumite zone. Unul dintre acestea a fost şi bulevardul Regina Elisabeta, despre a cărui istorie vă oferim azi un prim episod.

Biserica Sărindar & Grand Hotel du Boulevard în 1873

Un teren viran, delimitat de un gard improvizat tip şantier, în stânga două case modeste, ce par a fi mai degrabă anexe ale unei gospodării sărace, apoi dintr-o dată, maiestuoasă, elegantă, desăvârşită din punct de vedere arhitectonic, biserica Sărindar. Vizavi tot o construcţie monumentală, Grand Hotel du Boulevard (numit iniţial Hotel Herdan), proaspăt terminat, şi mai departe Casa Greceanu, în spatele căreia se poate vedea turla bisericii Doamnei. Cam aşa arăta în 1873 o mică porţiune din ceea ce azi cunoaştem a fi bulevardul Regina Elisabeta. Trecuseră aşadar doi ani de la deschiderea primului tronson al acestei artere trasate între Podul Mogoşoaiei (Calea Victoriei) şi strada Brezoianu.

Numit iniţial bulevardul Belvedere, bulevardul Elisabeta s-a născut „la dorinţa manifestată de Doamna Elisabeta de a se realiza o cale mai directă între Palatul Domnesc şi cel de la Cotroceni”. Pe o hartă „compusă şi lucrată în 1911 de Petre Ambrosiu”, care a folosit ca sursă de inspiraţie planul Borroczyn din 1852, între biserica Sărindar şi strada Brezoianu era o zonă cu… verdeaţă. Colonelul Popescu-Lumină ne „luminează” spunându-ne că aici se întindea grădina şi balta negustorului Dura (azi Grădina Cişmigiu), iar „balta se întindea şi până în drumul Gorganilor şi al Cotrocenilor, iar cine voia să meargă în aceste direcţii era nevoit să treacă lacul cu luntrea”.

Palatul Academiei (actuala Universitate), cu așa-zisul bulevard al Academiei în fața lui

Probabil din această cauză Doamna Elisabeta a dorit să se realizeze aceast bulevard, care continua prima construcţie de acest gen din capitală, bulevardul Academiei, trasat în faţa Palatului Academiei (actuala Universitate). De altfel, într-o notă la cartea lui Gheorghe Crutzescu, „Podul Mogoşoaiei” se spune că pentru deschiderea bulevardului Belvedere „s-a trecut la preluarea până la Gorgan a unor terenuri din grădina Cişmigiu”. De altfel, o altă mărturie a colonelului Popescu-Lumină spune că în momentul când s-au făcut săpăturile pentru construirea clădirii unde a funcţionat cinematograful Trianon (mai cunoscut ca cinematograful Bucureşti) s-a găsit „pământ de baltă”.

Casa Greceanu, la intersecția Podul Mogoșoaiei (Calea Victoriei) cu bulevardul Elisabeta

Aruncând o privire vizavi, după Grand Hotel du Boulevard, trebuie spus că aici, pe la 1882, Eforia Spitalelor Civile a obţinut un teren unde a fost construit în 1886 Palatul Eforiei Spitalelor Civile. În cadrul acestui edificiu a fost construită o baie publică modernă denumită, ca atare, Băile Eforiei. Aceasta dispunea de instalaţii moderne, cu cabinete de hidroterapie şi masaj. Pe porţiunea dinspre bulevard imobilul cuprindea apartamente, birouri şi magazine, iar în zona opusă, dinspre strada Eforie (fostă Domniţa Anastasia) a fost deschis cinematograful Eforie, în care azi este Cinemateca.

(acest articol a apărut inițial în revista Centrul Vechi, supliment al ziarului Ring)

Surse: Gheorghe Crutzescu, Podul Mogoşoaiei, Ed. Biblioteca Bucureştilor, 2011
Alexandru Ofrim, Străzi vechi din Bucureştiul de azi, Ed. Humanitas, 2011
Colonel Popescu-Lumină, Bucureştii din trecut şi de astăzi, Fundaţia Culturală Marin Speteanu, 2007

Surse foto: scan poze volum Carol Popp de Szathmari, fotograful Bucureştilor Emanuel Bădescu, Radu Oltean, 2012

Foto bulevardul Elisabeta în 1918 – main: http://turistinbucurestiro.blogspot.com/2012/11/bdul-elisabeta-1925.html

Patreon - O mie de semne
Author

Scriu poezie, proză și, din când în când, despre cărțile pe care le citesc. Pasionat de istoria Bucureștiului. Reporter și fotograf de ocazie. Mă consolez cu Pink Floyd.

Write A Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.