Zona de vizavi de Universitate este azi una modernă, străjuită de clădiri monumentale. Odinioară însă aici erau „numai şandramale şi bălării”.
Pornind de data asta plimbarea începând cu partea de vizavi de Universitate, trebuie spus că una dintre cele mai vechi clădiri ale Bucureştilor, Palatul Şuţu, avea o proprietate care se întindea până spre strada Academiei de azi. A fost construit între 1833-1835 şi a fost opera arhitecţilor Conrad Schwink şi Johann Weit, aduşi special de la Viena pentru ridicarea acestui edificiu. Terenul pe care a fost construit a aparţinut iniţial familiei Cantacuzinilor, însă ulterior, prin diferite înrudiri, a trecut în proprietatea familiei Racoviţă. De altfel Luxiţa Racoviţă a venit cu acest teren ca zestre la căsătoria ei cu Costache Grigore Şuţu, în urma acestui mariaj născându-se, în 1819, fiul lor Grigore, pe vremea căruia au avut loc celebrele baluri ţinute în palat.
Înspre porţiunea dinspre bulevardul Brătianu curtea Palatului Şuţu se întindea până aproape de Turnul Colţei, fiind mult mai largă decât cea din ziua de azi. În colţul format de fostul bulevard Colţea (actualul Brătianu) şi bulevardul Academiei (actual Regina Elisabeta) se afla hotelul Kiesch, care dispunea de cafenea şi restaurant. Pentru o mai bună înţelegere a poziţionării acestui stabiliment destul de modest, după cum reiese dintr-o fotografie din acea vreme realizată de Carol Popp de Szathmari, trebuie adăugat faptul că se afla cam pe unde acum este intrarea dinspre Palatul Şuţu (actualul Muzeu de Istorie a Bucureştilor) în pasajul Universităţii.
Trecând mai departe înspre zona dintre palatul Şuţu şi strada Academiei de azi, adică vizavi de Palatul Universităţii, vom reveni la relatările lui Gheorghe Crutzescu, cel care face o descriere foarte plastică a ceea ce însemna această porţiune a Bucureştilor în acele vremuri. „În vremea aceea Academia (Universitatea – n.r.) era, cu Turnul Colţei, singurul monument demn de văzut în Bucureşti. Împrejurul ei, în faţa ei, din nenorocire, erau numai şandramale şi bălării. Unde e azi Trocadero şi Palatul Societăţii Generala era o băltoacă unde se afundau bivolii căruţaşilor”. Despre berăria Trocadero ştim că a funcţionat pe strada Academiei nr.8, peste drum de hotelul Esplanade, şi că „avea un salon lung şi o grădiniţă”.
Nici cunoscutul jurnalist Frederic Dame nu avea o părere prea bună despre locul de vizavi de Universitate. „În 1872, în faţa Universităţii, între str. Colţei şi str. Academiei, era un câmp deschis; în mijlocul câmpului, un fel de acoperiş din scânduri, aproape lipit pământului, arăta locul unde fusese biserica Sf. Sava”. Aici a fost ridicat Palatul Societăţii de Asigurări „Generala”, edificiu monumental a cărui construcţie a fost încheiată în 1906, fiind realizat după planurile arhitectului Oscar Maugsch. Privind dinspre Universitate, în stânga Palatului „Generala” a fost construit, între 1934-1935, Palatul Creditului Industrial.
Surse:
Gheorghe Crutzescu, Podul Mogoşoaiei – Povestea unei străzi, Ed. Biblioteca Bucureştilor, 2011
Frederic Dame, Bucureştiul în 1906, Ed. Paralela 45, 2007
Sursa foto main:
Carol Popp de Szathmari, fotograful Bucureştilor, Radu Oltean & Emanuel Bădescu, Bucureşti, 2012
Foto Universitate 1: http://turistinbucurestiro.blogspot.com/2014/05/strada-ion-ghica-si-str-toma-caragiu.html
Foto Universitate 2: http://turistinbucurestiro.blogspot.com/2014/05/strada-ion-ghica-si-str-toma-caragiu.html
Foto Palatul Șuțu & Turnul Colței: https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Turnul_Coltei.jpg
