Pentru cei care încă nu știți cine este Mia M. – care a publicat în mai multe rânduri la rubrica „Poșta redacției” – o să dăm refresh la o postare mai veche în care autoarea ne spunea câteva lucruri despre existența ei.

„O să-mi spun Mia, deși nu acesta este prenumele meu, dar îmi place să mi se zică așa. Sunt un copil de-al mării și am inserat la finalul fișierului Word o fotografie realizată de mine cu marea, deoarece mă reprezintă. Nu am participat la concursuri/festivaluri literare și nici nu am intenția asta. Îmi cam place să stau ascunsă în grota mea alături de ceea ce mai scriu. Uneori scriu poezie, alteori scriu proză.”

Acestea fiind spuse, indiferent de nume, identități sau persoane, să ne bucurăm de poezie.

control periodic

ești obișnuită

să aștepți noaptea până când golul din tine
vrea la culcare
să aștepți până adoarme
să aștepți să te lase să te dai jos din pat dimineața

să iubești tot ceea ce iubești cu tristețe, cu lacune

a. are dreptate
oamenii nu sunt poezie
sunt mai degrabă cântece de leagăn
care te fac să plângi

noaptea reiei de la capăt noua ta rugăciune:

dispari din viețile tuturor
te asiguri că sufletele conectate cu al tău nu mai puroiază cu vină, ci cu acceptare
și mori

te otrăvești, înghiți un pumn de pastile sau te eutanasiezi
și mori

pentru că nu mai vezi niciun sens după toate astea

nu te vezi iubind
nu te vezi căsătorită
nu te vezi mamă
nu te vezi bătrână

deja ai depășit termenul de valabilitate stabilit

deși când ți-ai imaginat cum ar fi să iubești unele persoane
cum ar fi să faci dragoste cu ele
să le mângâi
să le cunoști fiecare bucățică de piele
fiecare plăcere
cum ar fi să vă îndrăgostiți mai mult cu cât pătrundeți în adâncurile înfloritoare și secate ale esenței voastre

ți-a plăcut

dar la final

tot le-ai alungat.

t&m

dacă ne-am întâlni într-un univers unde

împărțim o fracțiune de teorie a timpului

mi-aș spune că ești doar un suflet care-i

sperie pe alții ca să nu arate cât de speriat

e el

ți-ai spune că sunt atât de lipsită de viață

atât de irositoare când alții își vor

tinerețea înapoi

și nu ne-am mai intersecta vreodată

poate doar când ne-am aștepta și mai puțin

de la viața asta

*

rândurile despre tine se pot număra pe degete

pentru că

ești o traumă care nu e atât de liberă și evidentă(?)

mi-ai săpat ideea de el și o crești grijuliu chiar și în ziua de azi(?)

nu știu(?) sau nu vreau(?)

ești o liniște tumultuoasă care așteaptă

violența

să o persecuteze

ești exact ceea ce urăsc cel mai mult să devin:

dependentă.

amis

you are a howl
an unique one

recunosc
îți scriu
/ doar fiindcă sunt trasă de mânecă /
iar tu nu meriți asta
nu meriți puroiul radioactiv din tine
care te mănâncă de viu

tu ești
sufletul de pe altă lume
care a stat lângă mine pe plajă
când eu îmi stingeam țigara pe nisip
și mi-a spus: o să vezi, o să vezi.

ai demult un loc în casa
dinăuntrul meu

nostalgia is a dirty liar, but
you are not this
for me

Patreon - O mie de semne
Author

Scriu poezie, proză și, din când în când, despre cărțile pe care le citesc. Pasionat de istoria Bucureștiului. Reporter și fotograf de ocazie. Mă consolez cu Pink Floyd.

Write A Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.