Matei Iosipescu ne-a trimis în două rânduri câte un calup de poeme și, judecând după intervalul care a trecut de la ultimul lui e-mail (în luna aprilie), nu cred că se mai aștepta la un răspuns. În ultima perioadă, așa cum am mai spus, rubrica „Poșta redacției” s-a aflat într-un proces de reorganizare, astfel că am început să recuperez mesaje cărora nu li s-a dat vreun răspuns, fie el pozitiv sau negativ.

În cazul lui Matei feedback-ul este, așa cum vedeți, unul favorabil, iar pentru această postare am selectat cinci poeme, care mi s-au părut mai reușite, din cele două grupaje trimise la adresa [email protected]. Întrucât n-am primit o poză (de aceea vă rog încă o dată să faceți și acest lucru când îmi trimiteți texte), am ales una inspirată întru câtva de atmosfera poemelor.

Iată ce ne-a scris Matei la prima lui tentativă de a publica pe O Mie de Semne: „Numele meu este Matei, am aproape 26 de ani și mă ocup cu training și management. E ciudat că mă pasionează poezia? Scriu pentru că văd «nanosinonime» între lucrurile, oamenii, stările și momentele din jurul meu. Sunt secunde în care mă cuprinde nebunia asta și rămân blocat într-un micro univers în care totul e conectat. Îmi dau seama că e timpul să împărtășesc chestiile astea cu voi.”

Miere de albine

zâmbetul ca un târnăcop îmi sparge venele de bere dau pe dinafară extaz

focar de fragilitate mă ții de mână așternut de pietre îmi spargi spatele în viori te văd întinsă cu picioarele întinse lipită ca o dâră de culori

iau de la tine mâna ta o duc în natură printre flori iartă-mă mai tare

când îți cad ochii pe mine un gândac într-o bucătărie departe de noi face poc sub un șlap

lost on you

ai atâta copilărie tare în tine încât muști din banană imediat ce ai decojit-o

muști câteva fire, se desprind sunt amare nu sunt dulci sunt

nu sunt aș vrea să poți trăi măcar de ochii mei și cu măcar atât din mine, le dai la o parte, le tragi ca să nu intre în gură, dezlipești un plasture urgo de pe sentimentele care au făcut puroi romantic, alunec

anul nostru pare făcut pe genunchi, dioneae muscipula are nevoie de apă prin pulverizare de 3 ori pe săptămână am uitat să-ți spun ce „nu vreau”
am uitat că plantele au nevoie de mine mai mult decât de apă

ia de pe noptieră, ia nevoile la care ai dat cu snooze

le schimb apa să nu le strice

mă schimb pe mine să se trezească unul dintre noi măcar.

centru

îmi lipesc fața de asfalt cu tandrețea cu care un copil adoarme pe burta câinelui,
dai cu picioarele în ușă nu știi când să te oprești ceaiul fierbe într-un oraș care (nu mai) supraviețuiește fără apă
stau culcat pe un afiș multicolor
e sângele meu reclamă
e sângele meu claxon
e sângele meu singurătate

trag benzi de circulație
tuneluri și pasaje să-mi simt profunzimea cu o conștiință similară cu google maps
și poate stol de frunze poate mă agăț de primăvară 

textoid la graniță

mi-ai luat aripile mi le-ai pus la uscat ai zis că viața e un mâl

mâncărimea din ochi zațul cafelei
tu ai nervi pentru că bucureștenii prizează subcultura
și pentru că mașini

cer cer ceramica
ceramica cerului spital de nebuni  
camera mea? în ochi cu pipetă
interior de lăstun
e o zi în care pasta de dinți cade în chiuvetă

ceva mai simplu decât rugăciunea
pământului pe care o faci cu vântul 

105 bătăi pe minut

ziua începe să cadă aud
cum soarele se rostogolește pe un drum de sat în spatele meu
scrâșnește și pârâie pentru că e greu

mersul legănat îmi face o poftă ciudată în gură întârzii pașii speculând doresc să mă ating de cineva dar așa pot muri

strâng în brate pământul și ascult cerul cum apasă spicele de grâu

Doar dacă ți-a plăcut acest articol:
Sprijină și tu jurnalismul cultural independent donând orice sumă aici:
https://www.patreon.com/omiedesemne sau direct în contul RO98INGB0000999909778881 (RON) deschis la ING pe numele Gheorghe Deaconu.

Patreon - O mie de semne
Author

Scriu poezie, proză și, din când în când, despre cărțile pe care le citesc. Pasionat de istoria Bucureștiului. Reporter și fotograf de ocazie. Mă consolez cu Pink Floyd.

Write A Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.