Ioana Toloargă este studentă în anul 3 la Facultatea de Litere și, în paralel, la Facultatea de Teatru și Film, secția Regie de teatru. A publicat versuri în revistele Apostrof, Mozaicul, Ante Portas și teatru în Bucovina literară. Cum se întâmplă, a fost îndemnată de câțiva prieteni să trimită câteva texte pentru O Mie de Semne.

Dacă ar fi să-mi asum un rol brutal de sincer, aș zice că nu am rezonat cu poemele Ioanei, deoarece am simțit că tot acest angrenaj mistic este dus parcă prea departe, e un abuz de mărturisire și de invocație religioasă, or poezia trebuie să transgreseze zonele astea cu delicatețe și înțelegere, să nu pară că asistăm, în calitatea noastră de martori nepracticanți, la o liturghie poetică.

Pe de altă parte, am ales să fiu imparțial și practic, să nu mă las târât în capcana afurisirii unui gen poetic care nu numai că își are adepții lui, dar și demonstrează că poate genera un alt fel de emoție, o sensibilitate aparte, o alternanță de laic și religios cu un echilibru destul de fragil, așa cum găsim și în textele de mai jos. Decizia de a publica acest grupaj este legată în primul rând de faptul că Ioana nu numai că a transmis o emoție specială, ci a reușit să controleze acel echilibru destul de dificil de menținut. Să fii stăpână pe acest baleiaj emoțional nu e puțin lucru.

Natalia

0.
nu-mi place numele ei,
deși mi se pare frumoasă
nu îmi plac ochii ei,
deși mi se pare frumoasă

1.
Numele ei și junghiurile între coaste,
apoi numele Tatălui, și al Fiului și al Sfântului Duh.
te târam mai departe cu mine
nu mai geme și mergi,
îți strigam printre dinți
s-a făcut târziu pentru ocolișuri
penițelor le-au răsărit bătături
ca mugurii
de douăsprezece ore privesc țintă tavanul

2.
Numele ei și greutatea din piept,
apoi numele Tatălui, și al Fiului și
văd un vapor cum se scufundă în crăpătura peretelui
ca rădăcinile, trupuri de marinari
se-ntoarnă în apa verzuie
toți îl cheamă pe Dumnezeu lor pe nume
și El se cufundă cu ei și le moare pe buze

3.
Numele ei și căldură-n torace,
apoi numele Tatălui și
șapte nu e numărul meu preferat
la șapte luni
un copil care se naște e prematur
dar viu
ai intrat în luna a șaptea
zodia cancerului și a vitelor
care dau din cap și ascultă

4.
Numele ei și ghemul de frică,
apoi numele Tatălui și
poeziei mele i s-au tocit genunchii
numai carne vie mai e
carne neagră, de sclavă bătrână
în genunchi, îi țip
nu mai geme și mergi
și așa o plimb de la poartă la poartă
cu jugul de gât
cu vine ieșite
cu urme de cuie în palme și tălpi
n-a murit și n-a înviat
n-a avut timp
nu mai geme și mergi
și așa o port din poartă în poartă
stăpână m-am făcut
peste rosturile ei,
peste pietre și peste drumul acesta

5.
Numele ei și durere sub pântec,
apoi numele Tatălui și
zece e numele meu preferat
e perfect
la zece luni nu se nasc decât copii morți
corpuri fragile de lumină
se scurg pe pereți
îl aud pe Dumnezeu cum trage apa
în plămânii divini
și pe copiii care se nasc verzui
prematur
îi șoptesc numele când eșuează la maluri
sau când se scufundă mai adânc
în mările de sânge din imaginația ei

6.
Numele ei și frigul din oase,
apoi numele Tatălui și
ultima împărtășanie
memoria mea alb-negru desenează
florile uscate pe tavan
cele două brațe și crearea lui Adam
tremurul ușor al mădularelor
mere și zbucium de roșu
trezirea din baia de somn
pipăirea suprafețelor
stop.

7.
Numele ei va fi numele copilului
pe celelalte le voi șterge
nu merită reținute, fiindcă nu dor.
nu mai geme și mergi, îi țip
și atât aș vrea să îi spun
pe numele ei, al celeilalte,
dar îi strig Ila
o biciuiesc
Ila cea stearpă a intrat
în luna a șaptea
mai sunt trei luni și va veni pe lume ultimul.
Între doi oameni care s-au iubit
stă întotdeauna un copil mort.

poem de când eram mică

la începuturi de tot
Doamne-Doamne a promis că
atunci când mă fac mare
ne mutăm împreună
i-am scris în fiecare zi
la început eram politicoasă
mă rugam
mă semnam la final
apoi îi ziceam numai câte un cuvânt
Dragă Doamne,
azi-reclame luminoase
oraș în flăcări
lumânarea de la capul mortului
îi place să plece înainte
niciodată nu mă așteaptă
mă tem de numele terminate în ana
dacă mă zidește
peisaj citadin
cronotop claustrant
eu în fulguranțe
frica de a iubi
obsesia că nu te iubește
tramvai colorat și babe în bus
în lift ai mereu căști în urechi
persoana a doua e mai sănătoasă
Boris și Svetlana, nu Tristan și Isolda
Ila, nu mai fi o proastă
așa se spune la târfe
am să-l zidesc eu

nu mă așteptam să înțeleagă
la final scriam
am crescut mare
am crescut destul
nu mă mai încape lumea dacă mai cresc
te iau și te pun pe umărul meu
hai, Doamne-Doamne, adormi pe umărul meu
hai, Doamne-Doamne, fă nani pe umărul meu
ține minte, te aștept mâine la Capitolina
hai să ne mutăm împreună

sfinții pe pereți văd

cum mă smiorcăi și îmi dau seama că nu am pornit
adaptarea climatică
apăs un buton și
pac stop cadru pe lacrimile de pe obraz
imaginea se augmentează prin lentilă
pelicula le vede sărate ca pe niște oceane înghețate

pe refren se aude undeva
Dumnezeul meu de ce m-ai părăsit

nu știu dacă pâlpâie becul din baie
sau nervii mei optici developează imagini mai vechi
prizează lumină intermitentă

este vorba despre o greșeală mai veche
nu mi-o amintesc bine
se aude cum curge apa prin țevi
vuiet-catharsis alarma de la ora 16
sfinții au obosit să mă pironească mereu cu ochii lor cu două dimensiuni
privesc în jos pare că dorm
de fapt le e foarte rușine
de greșeala milenară
pe care nici ei nu și-o amintesc
cred că mi-am făcut idoli din super-eroii din desene
nu sunt în pericol și nu au de ce să mă salveze
dar eu știu că ar/ai veni cu primul tren
priza din camera mea face flamă
o să am copii pe care nu ai să îi cunoști
sfinții și-au ridicat în sfârșit privirea
să vadă miracolul
încă unei după-amiezi
în care nu m-am urcat pe eșafod
mașinărie micuță
ispășesc ispășesc ispășesc
ispășesc ispășesc ispășesc
când vei veni
trenul are întârziere știu
să nu uiți să dai save
ești ultima mea speranță

Patreon - O mie de semne
Author

Scriu poezie, proză și, din când în când, despre cărțile pe care le citesc. Pasionat de istoria Bucureștiului. Reporter și fotograf de ocazie. Mă consolez cu Pink Floyd.

Write A Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.