Joi, 10 noiembrie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), Radu Paraschivescu va citi în avanpremieră din noul său roman, Podul Diavolului, aflat în pregătire la Editura Humanitas.

„Un roman care nu seamănă deloc cu celelalte pe care le-am scris. Un roman a cărui acţiune se desfăşoară în zilele noastre şi are un anume aer de policier.“

„E greu de spus dacă Rocamadour e mai frumos decât Domme sau dacă La Roque Gageac e peste Castelnaud-la-Chapelle. Însă Périgord ocupă, în catalogul opţiunilor mele de turist şi de iubitor de frumos, unul dintre locurile din faţă. Cu dealurile lui tutelate de castele vechi. Cu pacea deplină a locului. Cu zilele de târg fabuloase. Cu grădinile la limita plauzibilului (se spune că în cele din Marqueyssac sunt peste 150.000 de arbori şi de arbuşti tunşi cu forfecuţa, precum şi şase kilometri de alei pe care te poţi plimba în voie). Cu spectacolele cu păsări răpitoare peste care poţi să dai întâmplător – remarcabile sunt aici cele de la Castelul Milandes, care a aparţinut lui Joséphine Baker. În fine, cu zecile de milioane de borcane cu foie gras şi cu un grup statuar din Sarlat-la-Canéda constând – ei bine, da – din trei gâşte. (…)
Unul dintre locurile spectaculoase (cuvântul e sărac) din această zonă binecuvântată este comuna Saint-Cirq-Lapopie, care stă deasupra râului Lot. La vreo douăzeci de kilometri de ea se găseşte Cahors, oraş prin care am umblat pentru prima dată cu gândul pe la doisprezece ani, pe urmele muschetarilor domnului de Tréville, înainte de a-l parcurge agale cu cinci ani în urmă. Iar Cahors se laudă cu unul dintre magnificele exemple de arhitectură militară din Franţa secolului al paisprezecelea: Pont Valentré. Saint-Cirq-Lapopie şi Pont Valentré sunt punctele de sprijin geografico-arhitectural pentru Podul Diavolului.“

Accesul în librărie este liber, în limita locurilor disponibile, pe baza unei rezervări prin Eventbook.

RADU PARASCHIVESCU (n. 1960, Bucureşti) trăieşte în Balta Albă şi se visează la Roma. E mefient faţă de avioane, reptile şi sfaturile medicilor. Croieşte articole pentru ziare şi reviste, traduce romane, se ocupă cu hermeneutica ofsaidului în emisiuni de analiză fotbalistică şi – mai rar decât i-ar plăcea – scrie cărţi. Are câţiva prieteni francezi de nădejde (Millefeuilles, Plaisir Sucré, Macaron etc.), fără să-şi fi trădat prima iubită: ciocolata de casă. Se îmbată cu vocea lui David Gilmour şi chitara lui Mark Knopfler. Se îndrăgosteşte repede şi-i trece greu. Detestă clişeele, laptele şi broccoli. A scris despre nesimţiţi, Inès de Castro, Maradona şi Caravaggio.

Cărţi: Efemeriada (2000, Libra); Balul fantomelor (2000, RAO, reeditare Humanitas, 2009); Bazar bizar (2004, Maşina de scris, reeditare Humanitas, 2007); Fanionul roşu (2005, Humanitas, Premiul Ioan Chirilă pentru cea mai bună carte de sport a anului); Ghidul nesimţitului (Humanitas, 2006); Fie-ne tranziţia uşoară. Mici rostiri cu tâlc (Humanitas, 2006); Mi-e rău la cap, mă doare mintea. Noi perle de tranziţie  (Humanitas, 2007); Cu inima smulsă din piept (Humanitas, 2008); Răcani, pifani şi veterani (coord., Humanitas, 2008); Dintre sute de clişee. Aşchii dintr-o limbă tare  (Humanitas, 2009); Fluturele negru (Humanitas, 2010); Toamna decanei. Convorbiri cu Antoaneta Ralian (Humanitas, 2011), Astăzi este mâinele de care te-ai temut ieri  (Humanitas, 2012), Maimuţa carpatină (Humanitas, 2013), Muşte pe parbrizul vieţii. Nou catalog de perle (Humanitas, 2014), Noi vorbim, nu gândim. Nouă colecţie de perle româneşti (Humanitas, 2015), Poveşti de dragoste la prima vedere (coautor, alături de Ioana Pârvulescu, Gabriel Liiceanu, Ana Blandiana şi Adriana Bittel – Humanitas, 2015), România în 7 gesturi (Humanitas, 2015), Aștept să crăpi (de astăzi, în prime-time) (Humanitas, 2016), Cum gândesc politicienii (Cum? Gândesc politicienii?)  (Humanitas, 2016), Am fost cândva femeie de onoare și alte povestiri (Humanitas, 2017), Cartea râsului și a cercetării (Humanitas, 2017), Două mături stau de vorbă. Scene românești (Humanitas, 2018), Orice om îi este teamă (Humanitas, 2018), În lume nu-s mai multe Românii (planetei noastre asta i-ar lipsi) (Humanitas, 2019), Omul care mută norii  (Humanitas, 2019), Recviem vesel pentru tata (Humanitas, 2020), Vitrina cu șarlatani  (Humanitas, 2020); Acul de aur şi ochii Glorianei (Humanitas, 2021), Noi suntem români (nimeni nu-i perfect) (Humanitas, 2022).

Patreon - O mie de semne
Author

Scriu poezie, proză și, din când în când, despre cărțile pe care le citesc. Pasionat de istoria Bucureștiului. Reporter și fotograf de ocazie. Mă consolez cu Pink Floyd.

Write A Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.