Natalia Pîntea s-a născut pe 15 mai 1996 în satul Măcărești, raionul Ungheni. A absolvit Facultatea de Litere, USM, specialitatea română-engleză. În prezent este masterandă la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, a aceleiași universități, specialitatea Producție video și media promoting.
Este membră a atelierului „Vlad Ioviță”. A publicat poezie în revistele „Timpul din România”, „Argeș”, „Planeta Babel”.
Trimiteți-ne recomandările voastre pe adresa [email protected] (vă rog să atașați textele în format word + o fotografie + un scurt CV literar).
Simfonia 40
Ajungi în Viena
dar pentru că n-ai bani suficienți
la un concert de Mozart
Îți pui simfonia 40
și o asculți în căști
în cafeneaua de vizavi de operă
Mărul bunicii Nadejda
Mi-am lăsat copilăria în mărul bunicii Nadejda
Într-o scorbură mi-am ascuns visurile
Orice fetiță de 6 ani și-ar fi lăsat păpușile
Dar eu nu le-am avut
XXX
Miezul nopții
O fetiță desculță afară
Implorând cerul
s-o scape pe mama ei
din bătaie
Aici
Putoare de balegă de vite și cai
Morman de sticle de bere și de vodcă
Ochii tăi schizofrenici care nu se mai trezesc din beție
Zboară, aici, nu păsări ci cuțite deasupra capului
Aici
Mie îmi este bine aici
Aici este turnul meu de fildeș
Aici sunt în siguranță
Aici e liniște
Aici sunt ca într-un balon cu aer
Mi-e frică să mă gândesc
Ce s-ar întâmpla dacă într-o zi
balonul se va sparge
Virgil
Uneori vreau să strig tare încât trecătorii
să se oprească din drum și să-mi admire bucuria.
Alteori vreau să-ncui ușa…
E un lux să fii singur și nimeni să nu-ți tulbure liniștea
Dureri și bucurii, strigăte și șoapte se-ngrămădesc în capul meu
și pe această foaie boțită, pe care găsind-o vreodată
s-ar putea să zâmbesc și să-mi zic: „Doamne, ce naivă eram”!
Dar până atunci, vreau să mai alerg pe străzi cu ochi mari, Virgil,
ca și când aș vedea lumea pentru prima dată.
Vreau să mă ții de mână, Virgil, iar eu să râd zgomotos
Strânge-mă în brațe și spune-mi ce-ai mai făcut ieri…
Ah, dragul meu, Virgil, viața e atât de frumoasă!