Ofelia Prodan a debutat editorial în 2007, cu Elefantul din patul meu (Premiul pentru Debut al Asociației Scriitorilor din București, 2008; nominalizare la Premiul Național de Poezie Mihai Eminescu – Opera Prima, 2008) și a publicat mai multe cărți de poezie, printre care Ulise și jocul de șah, 2011 (ediție bilingvă română-engleză), Călăuza, 2012 (Premiul Naţional Ion Minulescu, 2013); No Exit, 2015 (Premiul Național George Coșbuc, 2015; Premiul Național Mircea Ivănescu, 2016); Șarpele din inima mea, 2016 (Premiul Cartea de poezie a anului 2016 la Festivalul Național Avangarda XXII, 2017).
La Editura Limes i-au mai apărut Periodic reciclăm clișeele (2019) și Întâmplări cu poetul d.d.marin și alte personaje controversate (2020). O antologie de autor i-a apărut în Spania (High, El Genio Maligno, 2017), iar în Italia volumul bilingv Elegie allucinogene (Elegii halucinogene, Edizioni Forme Libere, 2019; Premiul special al președintelui juriului în cadrul Premiului Bologna in Lettere, 2021; mențiune de onoare în cadrul Premiului Literar Città di Sassari, 2020).
A fost inclusă în mai multe antologii, printre care Voor de prijs van mijn mond (Jan H. Mysjkin, Ed. Poëziecentrum, Belgia, 2013) și Pour le prix de ma bouche (Jan H. Mysjkin, Les éditions l’Arbre à paroles, Belgia, 2019). Este membră a Uniunii Scriitorilor din România şi PEN CLUB România.
Anul acesta i-a apărut, tot la Editura Limes, volumul Rezonanța începe când oscilăm pe aceeași frecvență.
călătorie interioară
când privesc senzorii comută pe interior
lumea se abstractizează devine un desen geometric
în culori vii într-o continuă mișcare
de-a lungul trupului inert până se unifică într-o lumină albă
mâinile cad cu zgomot degetele pocnesc
picioarele mă poartă către locuri interioare obscure
numerele capătă individualitate
sunetele se amplifică o reacție de adaptare la noul mediu
apăs ușor cu palma peste plasa de neuroni
creierul se destinde inspir aerul cu miros de levănțică
tavanul se deschide expir cerul negru se scurge
prin ochii mei mă inundă senzații de cald
senzații de rece îmi descopăr o utilitate efemeră
inima izbește aritmic închid ochii și cobor ca un abur vâscos
peste orașul integrat în rețeaua de pixeli
o mișcare circulară în fața ochilor închiși
valuri minuscule de căldură coboară lent prin vârfuri
degetele întinse țintuiesc respirația
în centrul pieptului senzațiile se amestecă până la confuzie
trupul se relaxează lumina soarelui de un violet strident
mii de înțepături în globii oculari
ochiul din frunte vizualizează forme culori
se face liniște o păpușă matrioșka levitează prin aerul rarefiat
mâinile se strâng convulsiv
păpușa matrioșka se sparge în mii de păpuși dansează
se rotesc într-un iureș amețitor amenințător
un declic mental și păpușile intră una în alta
din nou o singură păpușa matrioșka levitează în fața ochilor închiși
soarele are o lumină de un roșu carnal
liniștea interioară caută noi posibilități de manifestare concretă
trezire bruscă din somn două atacuri de panică succesive
palmele ude mă aplec imaginar
undele de energie se scurg prin gresia umedă
urmează o perioadă de calm
prin ușile închise trec sunete difuze
reacții tardive la schimbarea mediilor conductoare
cafeaua e rece amară și rece
mirosul de lavandă dizolvă igrasia serenitatea
văd neclar obiectele familiare
vertebrele se așază în poziție corectă
spatele drept brațele întinse
deschid fereastra aerul proaspăt se prelinge prin cutele feței
miroase a liniște mă scufund
în această liniște stranie primejdia izolării afective
cu ochii închiși mă văd pe o piatră de sacrificiu
dansez după o melodie arhaică
hainele se topesc pe trup
clopotele scot sunete stridente alungă spiritele malefice
mă adun în centrul ființei mele
intru lent în transă timpul se suspendă
dovada că e posibil să mă manifest simultan
în mai multe universuri paralele
flash-urile din starea de somn conștient
traiectorii care se intersectează
imaginea ploii diluviene
a râului tulbure ieșind cu furie din matcă
visele reluate după zeci de ani
din punctul de întrerupere
inversez locurile conștientizarea unei noi stări
tălpile goale ating pământul
linia orizontului se depărtează dar o pot atinge mental
segmentele de viață atemporală
devin o magmă incandescentă de reacții de sentimente
derulez amintirile stocate în subconștient
într-o stare de grație efemeră
existența mea capătă o continuitate precisă
punctele de întrerupere se uniformizează
fluxul de gânduri trece cu repeziciune
claritatea afectelor imaginilor
permit deschiderea unui început nealterat
de invaziile exterioare
un sunet ascuțit deschide fluxul de energie subtilă
palmele întinse alunecă
peste forme invizibile elicoidale
degetele ating centrii nervoși cu precizie
picioarele lovesc ritmic podeaua
tălpile se desprind genunchii se îndoaie
hainele plutesc în jurul corpului
imagini onirice îmi invadează mintea receptivă
mă întorc instantaneu în trecut
mă revăd în ipostaze bizare
anulez mental reziduurile
trecutul se purifică de încărcătura emoțională negativă
apăs cu palma pe stern durerea dispare
pentru câteva secunde mă ridic privesc cu ochii dilatați
o piramidă de lumină roșie în miniatură
trec printre sfere de lumină verde
un pod între mine și centrul meu
întâmplările din viitor se prefigurează
rațiunea bruiază afectivitatea
un nivel superior
lacătele înmagazinează entități de energie
scanez zeci de lacăte le sparg
fântâna albă din albia secată a râului
trec peste pod salivez involuntar
mă identific cu corpul cu mintea mea
resimt fiecare mișcare
ca pe un impuls de energie din subconștient
rețeaua neuronală se reconfigurează
amprenta pe zidurile invizibile
mă înconjoară ca o închisoare virtuală
o dărâm cu un gest compulsiv
schițez un portal prin care mă disipez
și mă reintegrez în locuri expandate
păsări într-un zbor șamanic
vibrațiile cântecului norvegian somn indus
somn hindus secunde comprimate
nisipul se înalță într-o volută magică
îmi redescopăr reactivitatea elementară
legiuni de creaturi fantastice
se zbat pe retină ies din retină
culpabilizarea excesivă creează blocaje
saturnian dar și solar
limita dintre real și imaginar se estompează
încheietura mâinii devine flexibilă
fragmentarea și disoluția
aura se extinde în domeniul virtual
stadiul de larvă de nimfă
saturație de neuroni invazie de celule limfatice
acalmie hormonală
păsările scobesc în orbitele negre
într-un zbor indefinit între particule suspendate
înțelegerea secvențială rolul abandonat
preconcepții receptare confuză-difuză
pattern dislocat din memoria internă
urc pe scara circulară intru în locuri suprapuse
mă așez în mintea mea
o infuzie de ireal îmi sabotez ideile delirante
vocea se atrofiază mâinile se prelungesc
ochii închiși se deschid enorm în interior
vizualizez mii de puncte negre în mișcare browniană
discursul reface traseul existențial
atribui avalanșa de viziuni efectului Placebo
creația fantastă a creierului în stare de veghe
mă joc la butoane controlez întâmplările
le provoc le dirijez până în punctul culminant
saturația de senzații kafkiene
relaționarea defectuoasă cu eul conștient
busola indică nordul gordian
mă arunc într-o tornadă de energii compacte
recad în negativitate combustie interioară
hiperactivitatea mentală creează blocaj existențial
deviez și dirijez fluxul de energie
electronii se ciocnesc rețeaua de gânduri explodează
sunt pe modul repeat
răspund la atacurile de panică prin relaxare totală
cafeina circulă rapid prin sânge
podeaua și tavanul se unifică
emit sunete concentrice pe o frecvență joasă
mă deconectez de la sursa de energie
se imprimă o nouă traiectorie în jurul creierului
izolarea benefică grad imprevizibil de periculozitate
presimt destabilizare
scenarii post-apocaliptice potențial rizibile
dizarmonia dintre minte și trup
îmi întind coloana vertebrală ating tavanul
curentul electric trece prin mine
o lumină vie carnală
vertebrele cad una într-alta trupul se lichefiază
grad maxim de libertate flexibilitate mentală
lucrurile animalele păsările oamenii
intră se mișcă natural în câmpul meu energetic
stabilitatea și intuiția
reactivitatea și conectivitatea – ferestre translucide
filtrează luminile în diverse culori
anarhia exterioară alunecă pe un scut invizibil
ies din starea de autoizolare
senzațiile de nou și familiar – complementare
deduc formule în evoluție continuă
după care relaționez – un portal către reversul lumii
ignor încercările de destabilizare
picăturile de ploaie dansează într-un ritual
păsările trec peste clădiri
mirosurile se amplifică urc strada ușa se deschide lent
