Tudor Crețu (n. 1980) a absolvit Facultatea de Litere, filosofie și istorie a Universității de Vest, secția jurnalistică-engleză, și este doctor în filologie cu prima teză susținută la Universitatea de Vest din Timișoara despre literatura narcoticelor (Narcoliteratură. Tipologii de narcomani, 2012). A debutat în revista Orizont (2000), iar în volum cu  Dantelăriile Adelei (2001). Alte volume publicate: Obiectele oranj (2005), Omul negru  (2008), Developări literare (studii critice, 2011) s.a. Din 2011 este directorul Bibliotecii Județene Timiș.

„Dacă are cineva nevoie de un serviciu de blesteme, la Tudor Crețu trebuie să apeleze. Pentru că o asemenea vervă imprecativă n-am mai văzut de pe vremea lui Arghezi. Experimentul de aici al lui Tudor transformă sarcasmul în incantație, folosind limbajul – inclusiv cel premeditat execrat – ca spectacol al indignării. Violența furiei și silei vine însă din traumatizarea nervului moral și toată dezlănțuirea ei e doar un exercițiu de exorcism. Galeria de fiziologii grotești (și ăsta e încă un termen blând), inspirate – ba chiar luate direct – din realitate, e o pictură de catharsis, o sperietură cu scop curativ. Vituperații ca alertă morală, sperieturi de vindecare scrie Tudor. «V-am speriat ca un strigoi duhnind a rachiu» – da, da, chiar așa. De nu mai rău.” Al. Cistelecan

Poemele de mai jos fac parte din volumul „Blesteme & more”, apărut în 2021 la Casa de Pariuri Literare.

&

urechile parabolice
ochii oceanici
pielea imperială
toccata astfel spus senzorială

poți să-mi pui
ca ecranul blackberry-ului în față
marmură hd
să-mi vâri savanele în ochi
girafele fosforescente

ce brad e acesta
și cum pâlpâie
frunțile copilașilor cu febră
în el

ce mă oprește
sănătate germanică
– oțel albastru și chel –
pe tăișuri și dale
pe laméle
să scuip
ca și când aș dona
sânge
să mușc din crucea de la gât
din lentila ochelarilor
ca dintr-un crevete transparent

angela marinescu
apă aș vrea să văd
picurându-ți de la poli
de pe canini
mușcând
aț vrea să te văd și pe tine
din pungi congelate
(nu din cărnuri neapărat)
care picură și ele
dintr-un bulgăre sau ghețar

&

am tras o linie strâmbă am jurat
și scris pe coajă de cozonac
aspirina am zdrobit-o cu pumnul
și amestecat-o cu degetul
într-un spirt mai transparent un pic
mi-am macerat urmașii
am legat borcanele cu fundiță
deasupra mușcăturii de șarpe
sârmă ghimpată am înnodat
leucoplast mi-am tras peste simțuri
și am vomitat
(albie reflectorizantă a jetului
cu boabe de fasole și pietriș de la stonehenge
mai frumoasă decât panourile solare ești)
și da
mi-a fost prezentat cândva un șaman
o pasăre se zbătea-n
stâlpul cortului

&

se ridică-n două picioare
oaia neagră
– răul e nailon topit –
cu o mașinuță neagră și ea
-n dinți
(vânează ca un grizzly)
noi în tabără
facem globuri pentru jurnalele de știri
șerpii îi tragem pe fusuri
șlapii apropo sunt carnivori
crosele de baseball au mânerele
învelite-n staniol
buchetele la fel –
magnolii și sulițe
însângerate

Dacă ți-a plăcut acest articol:
Sprijină și tu jurnalismul cultural independent donând orice sumă aici:
https://www.patreon.com/omiedesemne sau direct în contul RO98INGB0000999909778881 (RON) deschis la ING pe numele Gheorghe Deaconu.

Credits foto Tudor Crețu de aici: https://www.filtm.ro/invitati/tudor-cretu/

Patreon - O mie de semne
Author

Scriu poezie, proză și, din când în când, despre cărțile pe care le citesc. Pasionat de istoria Bucureștiului. Reporter și fotograf de ocazie. Mă consolez cu Pink Floyd.

Write A Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.