Theodore Roethke s-a născut pe 25 mai 1908 în localitatea Saginaw, statul Michigan, și a decedat în urma unui atac de cord pe 1 august 1963. Familia din partea tatălui era originară din Prusia Orientală, bunicul fiind administrator al domeniilor lui Bismarck. Din cauza unui conflict cu acesta a fost nevoit să emigreze în America.

Poetul a crescut în mediul aparte al serelor de flori – cele mai mari din Michigan – proprietatea tatălui și a unchiului său. În 1929 își ia licența în umanistică la Universitatea din Michigan, iar în 1936 gradul de master. Predă la diferite colegii între 1931 și 1947, iar din acest an până la moarte la Universitatea statului Washington din Seattle, pe coasta de nord-vest a Pacificului.

Pe lângă activitatea didactică s-a ocupat intens de viața sportivă din colegii unde, în ciuda gigantismului său somatic, s-a remarcat ca un talentat antrenor al echipelor de tenis de cîmp. Se manifestă de asemenea ca un neîntrecut maestru în arta culinară, William Carlos Williams găsindu-i un egal în această direcție numai în Brâncuși.

A îndrăgit copiii scriind pentru ei volumul de versuri hazlii „I Am!” Says the Lamb, 1961. În 1953 s-a căsătorit cu o fostă studentă a sa, Beatrice Heath O’Connell, W.H. Auden fiindu-le cavaler de onoare. A întreprins mai multe călătorii în Europa, predînd timp de un an (1955-1956) în Italia, în baza programului Fulbright.

Volumul The Waking (1953) a dobîndit premiul Pulitzer, iar volumul de opere alese Words for the Wind (1958) a câștigat șapte premii literare, printre care Premiul Bollingen, conferit de Universitatea Yale, și Premiul Național al Cărții. Acesta din urmă (cel mai important premiu literar în Statele Unite) i-a fost decernat a doua oară, postum, pentru volumul The Far Field (1965).

(Notele biografice și textele de mai jos au fost preluate din volumul Vorbe pentru vînt, Editura Univers, București, 1973, traducere de Constantin Abăluță și Ștefan Stoenescu)

Furtuna

(Forio dIschia)

1.

De digul de piatră numai
Un plesnet de rău augur
În timp ce vîntul coborînd din munți
Se tînguiește pe deasupra
Șuierînd printre arbori și printre
Șerpuitoarele terase,
Vaiet subțire de sîrme, o-nfiorare și-o zbatere de frunze
Și micul felinar legănîndu-se și lovindu-se de stîlpul ce-l susține.

Unde s-au dus oamenii?
Pe munte e o singură lumină.

2.

De-a lungul zidului mării noroiala veșnică a hulei,
Valurile încă mici dar egale
Venind tot mai strîns unul după altul,
Un fum fin de ploaie zvîrlit dinspre mare,
Scurmînd nisipul ca evanataiul burei de alice,
Vîntul de mare cu vîntul de munte-nfruntîndu-se,
Proiectînd spuma valurilor drept în sus în beznă.

Vreme de plecat acasă! –
Și murdara cămașă de noapte a unui copil
Zboară peste-o alee,
O pisică aleargă dusă de vînt ca și noi
Printre pomii-nălbiți în sus pe Santa Lucia
Unde ușa grea se desferecă
Și putem respira mai în voie –

Apoi tunetul trosnind și ploaia neagră răpăind pe noi și peste
Casele cu-acoperișuri drepte, șiroind în rafale, izbind
Zidurile, obloanele, gonindu-l pe cel din urmă privitor
Apropiind pe jucătorii de cărți
Și mai mult de cărțile lor, de lichiorul de anason.

3.

Ne furișăm în patul nostru, în salteaua lui de paie.
Așteptăm, ascultăm.
Furtuna se domolește, apoi se-ntețește îndoit,
Aplecînd pomii pînă la jumătate,
Scuturînd ultimele portocale zbîrcite din livadă,
Culcînd la pămînt zveltele garoafe.

Un păianjen își dă drumul de pe becul ce balansează,
Aleargă pe cuvertură, coboară sub patul de fier.
Becul ba se-aprinde ba se stinge – slab.
Apa uruie în rezervor.

Ne strîngem mai tare pe perna zgrunțuroasă,
Respirînd anevoie, așteptînd
Ultimul mare salt al valului peste dig,
Vuietul plat al trombei marine pe plajă,
Fiorul brusc atunci cînd promontoriul stîncos se năruie și uraganul
Azvîrle paiele uscate în pinul cel verde.

Foto credit Theodore Roethke: https://www.poetryfoundation.org/poets/theodore-roethke    

Patreon - O mie de semne
Author

Scriu poezie, proză și, din când în când, despre cărțile pe care le citesc. Pasionat de istoria Bucureștiului. Reporter și fotograf de ocazie. Mă consolez cu Pink Floyd.

Write A Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.