Tag

Editura Humanitas

Browsing
Horia-Roman Patapievici (poza de aici) HORIA-ROMAN PATAPIEVICI s-a născut pe 18 martie 1957 în București. Studii de fizică (1977–1981; diplomă de specializare 1982), cercetător ştiinţific (1986–1994), asistent universitar (1990–1994), director de studii (1994–1996), membru în CNSAS (2000–2005), preşedinte al ICR (2005–2012). Preşedinte Artmark (din 2015). Cercetător privat în istoria ideilor. Scriitor. Realizator TV. Director al
„O formă de viață necunoscută” este cea mai recentă carte a scriitoarei Andreea Răsuceanu. Apărut la Editura Humanitas, volumul a fost lansat de curând și la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (relatarea aici: https://omiedesemne.ro/2018/10/11/seara-eseu-cu-andreea-rasuceanu-la-humanitas-cismigiu/) [image_with_animation image_url="2487" alignment="center" animation="Fade In" box_shadow="none" max_width="100%" img_link="https://www.libris.ro/o-forma-de-viata-necunoscuta-andreea-rasuceanu-HUM978-973-50-6240-8--p10750185.html"] Iată ce spune Gabriela Adameșteanu despre acest roman pe coperta a IV-a a
Librăria Humanitas Cișmigiu este deja un loc recunoscut pentru atmosfera caldă și pentru spațiul oferit cu generozitate în timpul evenimentelor editoriale care au loc în mod frecvent aici. Așa a fost și aseară în timpul lansării romanului Andreei Răsuceanu, „O formă de viață necunoscută”, apărut recent la Editura Humanitas. Am fost și eu pe-acolo și,
Mircea Cărtărescu (poza de aici) MIRCEA CĂRTĂRESCU s-a născut pe 1 iunie 1956 în București. După terminarea liceului „Dimitrie Cantemir” a devenit student la Facultatea de limba și literatura română a Universității din București, pe care a absolvit-o în 1980. Între 1980 – 1989 a fost profesor la o școală generală, apoi funcționar la Uniunea
Constantin Noica (poza de aici) CONSTANTIN NOICA s-a născut pe 12/25 iulie 1909 în Vitănești, Teleorman. A urmat cursurile liceului „Spiru Haret”, apoi pe cele ale Facultății de Litere și Filozofie din București (între 1928 – 1931), pe care a absolvit-o cu teza de licență intitulată Problema lucrului în sine la Kant. A fost bibliotecar
Alexandru Mușina (poza de aici) Am observat, după postarea în care mă întrebam retoric (unii au scăpat această „nuanță” importantă) dacă Mircea Cărtărescu este un mare scriitor, că oamenii rămân sensibili la astfel de catalogări. Mai mult decât atât, sensibilitatea asta pare să fie dublu polarizată și, ceea ce e într-un fel rău, consumată în
Ioana Bradea (poza de aici) Îmi amintesc cât de nedumerit am fost când am citit prima dată romanul de debut al Ioanei Bradea, „băgău”. Lăsând la o parte începutul, care-mi efasa cam tot ce știam la acea vreme despre limbajul corect într-o operă literară, trebuie să spun că, deși eram plin de prejudecăți, la sfârșit
Ioana Nicolaie (poza de aici) „Rostului lumii nu ne putem împotrivi” afirmă undeva „fratele-porc”, altul decât cel pe care-l cunoaștem prea bine de la Constantin Noica, adresându-i-se Agustinei, o fetiță care se străduiește să înțeleagă, cu mijloacele ei fantaste și deloc limitate, însuși rostul acestei lumi minunate și barbare. Dar ce ne facem când suntem