Tag

Gabriel Liiceanu

Browsing
Cu două zile înainte de începerea Târgului Gaudeamus îmi întocmeam o listă cu cărțile pe care mi le-aș fi cumpărat dacă hazardul nu mi-ar fi scos în față o perioadă mai puțin fastă din punct de vedere pecuniar. Era un fel de wishlist la care am visat de îndată ce, după perioade mai lungi sau
Îmi fac cu grijă, de obicei, bugetul pentru Târgul Internațional Gaudeamus. În general cam știu și ce cărți îmi doresc, de aceea nu am probleme prea mari cu alegerile pe care le am de făcut. Anul acesta, spre deosebire de alți ani în care ba am avut bani datorită faptului că aveam un job bine
Nina Cassian (foto de aici) Aflu, stupefiat, de pe wall-ul lui Cezar Paul-Bădescu, că Mircea Ivănescu ar fi fost colaborator al Securității. Poate că e un pic pretențios termenul ales, acela de „colaborator”, însă din relatarea respectivă cam asta ar fi concluzia, deși această „colaborare” s-ar fi limitat doar la niște rapoarte care ar fi
Gabriel Liiceanu (poza de aici) Scriind în materialul de ieri despre Constantin Noica, am pomenit la un moment dat de Jurnalul de la Păltiniș, bestseller-ul anilor `80 care ajunsese să fie vândut pe sub mână și despre care, de la un moment dat, se vorbea mai mult în șoaptă. N-am apucat să citesc la timp
Mircea ivănescu (poza de aici) MIRCEA IVĂNESCU s-a născut pe 26 martie 1931 în București. În 1954 a absolvit Facultatea de Filologie la București și a lucrat ca redactor la Agerpres și la revista Lumea. Ulterior a mai lucrat la Editura pentru Literatură Universală, la editura Univers și la revista „Transilvania” din Sibiu. A debutat
Olga Tokarczuk (poza de aici) În Cearta cu filozofia, Gabriel Liiceanu face o pledoarie pentru  fragment, în „contra” sistemului în filozofie, citându-l pe Friedrich Schlegel, care afirma în Philosophische lehrjahre că „Formele filozofiei moderne sunt în întregime individuale – scrisori, autobiografii, romane, fragmente”. Gabriel Liiceanu vine în sprijinul acestei teorii afirmând, la un moment dat,