Ramona Gabăr, „Cântec deasupra cenușii”, Editura Nemira, 2025, 280 de pagini, paperback, colecția n’autor ficțiune, imprint n’autor (coord. Eli Bădică).
Puteți comanda cartea de aici: https://tinyurl.com/ye6hbrty
«Baba Iana și Baba Draga, două surori vrăjitoare, își măsoară puterile în farmece, peste spații și timpuri, și ajung să pună un rămășag pentru a vedea care e cea mai pricepută într-ale magiei ce hotărăște mersul lumii. Așa se face că prima dintre ele își dedică viața unei fete splendide, Ana, care vrea să-și depășească condiția umilă, iar cea de-a doua unui băiat născut din fețe împărătești, Kostei, crescut fără dragoste, învățat să devină un cârmuitor nemilos. Ițele se încurcă și se descurcă în negurii vremurilor, iar pe scenă apar oameni de rând, regi, regine, prinți, ba chiar și o creatură mitologică, Drăcavacu. Ies la iveală descântece, un ou prețios, intrigi, iar sângele se varsă fără măsură. Până când încercarea de peste veacuri este dusă la bun sfârșit. Sau nu.
Trăgându-și seva din folclorul slav, pe care îl reinterpretează într-o cheie feministă, Cântec deasupra cenușii este un basm punk despre întunericul și raza de speranță din umanitate.
O carte cum nu veți mai citi vreodată.»
„Schema narativă a basmului îi oferă Ramonei Gabăr alibiul perfect pentru a scrie despre tiranie, războaie și atrocități de neînțeles, într-o manieră care amintește că răul e același, indiferent de epocă și de înfățișările în care apare travestit.
Istoriile curg năvalnic înapoi și-nainte, iar scriitoarea reușește să scoată o întreagă lume din ițele limbajului colorat și fluid al unor vremuri dispărute. Ca într-un ciob de oglindă fermecată, ni se perindă pe sub priviri cortegiul durerilor, nedreptăților și crimelor, pentru ca în final echilibrul să fie restabilit prin scânteierea diafană a binelui. Un basm despre prea omenescul din noi, cu toate pulsiunile lui malefice, înfrânte doar de puterea minților capabile să îmbrățișeze cunoașterea și iertarea.“ Cristina Bogdan
„Cântec deasupra cenușii ne adăpostește, cu blândețea unei bunici care ne spunea povești în copilărie, într-un univers arhaic, într-o istorie și-o limbă de când e lumea. Nu vă lăsați înșelați, însă, pentru că basmul Ramonei Gabăr vorbește de fapt despre noi, despre ororile care se ridică din(tre) noi, despre realitatea extrem de contemporană, pe care o reflectă într-un mod în care puține, foarte puține cărți reușesc cu adevărat să o facă. Totul, printr-un limbaj absolut savuros, cu o frazare de o frumusețe uluitoare, cu mână sigură, personaje verosimile (dintre care cele feminine poartă pe umerii lor, subtil, firul istoriei) și povești de neuitat. Dacă cea de-a doua carte ar fi un test într-ale scriiturii, atunci Ramona Gabăr îl va fi trecut summa cum laude.“ Eli Bădică coordonatoarea imprintului n’autor
Ramona Gabăr (n. 1980) a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și are un master în Comunicare. În timpul facultății, a contribuit la culegerea antropologică Istorie la firul ierbii – documente sociale orale (coord. de Zoltán Rostás și Sorin Stoica, Ed. Tritonic, 2003).
A debutat la Editura Nemira, în imprintul n’autor, cu volumul de proză scurtă Stații (2021).
Textele ei au fost publicate sporadic în Scena9, Dilema Veche, Dilemateca, Iris Literary Journal.
Până la 33 de ani, a trăit în București (cu interludii magice, pline de libertate și fericire, la bunicii din Dobrogea, în timpul vacanțelor de vară). Din 2013, trăiește cu familia (copil, soț și două pisici perfecte) la Bruxelles, un loc kafkian și mai fermecător decât ar părea.
