Ce înseamnă, de fapt, să fii sănătos? În concepția comună, sănătatea pare un inventar nesfârșit de analize și protocoale medicale care promit „optimizarea” corpului. În 2008, medicul Alex Jadad lansa această întrebare și colegilor săi, la un important summit medical. Întrebarea potrivită a fost nu numai baza unei dezbateri foarte interesante despre sănătate și ce este ea, ci și punctul de plecare al cărții Sănătos orice ar fi. Oamenii sunt programați să se adapteze, scrisă de medicul canadian împreună cu fiica sa și publicată de Editura TREI. Cartea lui Alex Jadad și Tamen Jadad Garcia propune o schimbare importantă de perspectivă: sănătatea nu e doar absența bolii, cât mai ales capacitatea de a ne adapta. Iar cheia adaptării stă, surprinzător sau nu, în felul în care gândesc oamenii — în poveștile pe care și le spun despre ei înșiși.
„Mintea ta are practic o capacitate nelimitată de a crea realități, indiferent că se întâmplă în dimensiunea fizică sau cea digitală. Așa cum poate să inventeze scenarii de viitor care te pot umple de anxietate, frică și tristețe, poate să creeze și contexte în care să te simți liniștit, încrezător și bucuros. Mintea ta poate să creeze și condițiile pentru a schimba cine crezi că ești. Acest lucru este posibil datorită unui simț numit autopercepție. Îți permite să-ți evaluezi viața și să stabilești cine ești urmărindu-ți propriile acțiuni”, explică Alex Jadad.
În cartea Sănătos orice ar fi, autorul canadian reinterpretează o idee clasică din psihologie și o adaptează domeniului sănătății: nu doar atitudinile determină comportamentele, ci și invers. Cei care fac voluntariat sunt tentați să se considere generoși, cei care merg zilnic pe jos devin „persoane active”. Identitatea se construiește ca un jurnal de practici mărunte. Gândurile indică direcția, iar acțiunile confirmă traseul. „Ești cine crezi că ești, pe baza a ceea ce faci”, spune medicul Alex Jadad, subliniind că dacă un gest e repetat suficient de des, mintea tinde să rescrie rolul adaptat noului scenariu. Dar sunt valabile aceste idei și în domeniul sănătății? Nenumărate experimente din domeniu demonstrează că da.
Mintea, un barometru al corpului
În Sănătos orice ar fi, un ghid practic care ne învață să transformăm adaptibilitatea în cel mai puternic și eficient instrument pentru o viață sănătoasă, autorul citează experimente care demonstrează un lucru uimitor: „modul în care te comporți influențează modul în care îți construiești viața, cine crezi că ești și lumea în care trăiești”. Cel mai elocvent este experimentul care a sugerat unui grup de bărbați să se perceapă ca fiind mai tineri și le-au creat toate condițiile ca să-i ajute – timp de 5 zile au fost închiși într-o casă fără oglinzi, cu emisiuni care se difuzau în urmă cu 20 de ani și presa tot din acele vremuri. La finalul experimentului, mulți parametri fizici erau optimizați și chiar și vederea li se îmbunătățise!
Modul în care este autoevaluată starea de sănătate prezice mai bine longevitatea decât multe investigații clinice, consideră autorul cărții Sănătos orice ar fi. O simplă frază, precum „mă simt bine” nu înseamnă doar constatarea unei stări, ci modelarea activă a modului în care corpul își dozează resursele. Alex Jadad citează cercetări care concluzionează că oamenii care își evaluează pozitiv sănătatea trăiesc mai mult și se recuperează mai bine în fața bolilor grave. Iar aceasta nu e magie: mintea orchestrează comportamente zilnice (somn, mișcare, relații), iar acestea, strat peste strat, se transformă în biologie. Din această perspectivă, mintea e un barometru care integrează rapid și precis semnale subtile — stres, oboseală, sens — și dă o prognoză de sănătate pe termen lung.
Optimismul are aceeași putere asupra organismului, susțin autorii cărții publicate de Editura TREI. Aceștia nu trăiesc într-un basm, doar că, atunci când apar obstacole, activează strategii mai eficiente — cer ajutor, caută soluții, schimbă cadrul problemei, ceea ce le influențează pozitiv starea de sănătate.
Și umorul intră în aceeași categorie a instrumentelor de influențare subtilă în bine a sănătății. Acesta este o modalitate de reîncadrare: transformă frica în ceva gestionabil, apropie oamenii, redă controlul. E un act cognitiv, dar și unul profund social.
Bineînțeles că și reversul este valabil: când mintea întreține scenarii catastrofice, „termostatul” dă rateuri. Când mintea crede că poate, corpul își calibrează altfel efortul. Autorii atrag atenția că aceasta nu înseamnă negarea bolii, cât mai ales recunoașterea faptului că reziliența e o abilitate antrenabilă.
Lumea modernă este pusă sub lupă de medicul canadian considerat un pionier în domeniul sănătății digitale. Investiția masivă de resurse în „războiul împotriva bolii” nu garantează comunități mai sănătoase. Aceasta pentru că, uneori, 90% din ceea ce ne face să ne simțim bine se întâmplă în afara sistemului medical: în relații, în mediu, în cultură, în sensul pe care reușim să îl dăm fiecărei zile în parte.
