Editura Polirom își îmbogățește portofoliul toamna aceasta cu noi titluri în colecția „Biblioteca Polirom” (coordonator: Dan Croitoru), care le propune cititorilor români atât volume semnate de scriitori consacrați ai literaturii universale, traduși și citiți în întreaga lume, cât și cărți ale unora dintre cele mai importante voci ale literaturii contemporane.
În librării și pe site-ul editurii puteți găsi deja noi traduceri din Arnold Zweig, Isabella Hammad, Jonathan Coe, Charles Bukowski, Henry Miller, Ia Genberg, iar în curs de apariție se află noi volume semnate de Yan Lianke, Frances Cha, Eliza Clark, Yu Yoyo, Andreï Makine, David Grossman, Arturo Pérez-Reverte, F.M. Dostoiveski.
În librării și pe polirom.ro:
Arnold Zweig, De Vriendt se întoarce acasă, traducere din limba germană, note şi postfaţă de Andrei Corbea
Într-o seară de la sfârşitul verii anului 1929, scriitorul şi juristul Jitzhak Josef de Vriendt este împuşcat în Ierusalim. O crimă şocantă şi neaşteptată. Oare ucigaşul vine dinspre familia tânărului arab Saud, pentru de Vriendt mai mult decât un elev? Sau, nu cumva, el fusese manipulat de cercurile sioniste radicale, tratându-i pe politicienii deschişi către compromisul cu arabii drept trădători ai cauzei naţionale? Căpitanul Irmin, şeful Serviciului Secret al administraţiei britanice din Palestina, prieten cu de Vriendt şi cunoscător al spiritului său liber, ţine cu tot dinadinsul să-l pedepsească pe ucigaş, oricine ar fi el.
Isabella Hammad, Intră Stafia, traducere din limba engleză și note de George Volceanov • Roman finalist la Women’s Prize for Fiction
Sonia Nasir, o actriță în vârstă de 38 de ani care locuiește la Londra, trece printr-o criză personală și profesională. După mai bine de un deceniu de absență, în 2017 se întoarce la Haifa, orașul natal al tatălui ei, ca să-și viziteze sora mai mare, pe Haneen. Simțindu-se pierdută și deziluzionată, Sonia speră că această călătorie ar putea fi ocazia perfectă pentru a reînnoda relația cu sora ei, dar și cu propriul trecut. Odată ajunsă în țara de origine, se apropie de o prietenă a lui Haneen, carismatica regizoare Mariam Mansour, care pregătește punerea în scenă a unui Hamlet grandios în Cisiordania. Gândit de Mariam ca o alegorie despre cauza palestiniană, textul lui Shakespeare este dezbătut îndelung de actori în timpul pregătirilor pentru spectacol.
Jonathan Coe, Martorul inocenţei mele, traducere din limba engleză şi note de Radu Paraschivescu
Phyl, o absolventă de litere, revine acasă la părinții ei, dar în scurt timp începe să se simtă frustrată de orizontul îngust al vieții englezești de la țară. Cât despre visurile ei de a deveni scriitoare, acestea nu par să se concretizeze. Însă descoperirea întâmplătoare a unui romancier uitat din anii 1980 o face să treacă la treabă, la fel ca și vizita unui vechi prieten de familie, Christopher, mai ales când acesta îi mărturisește că investighează o chestiune care i-ar putea pune viața în pericol.
Charles Bukowski, Fragmente dintr-un carnet pătat cu vin. Povestiri și eseuri neantologate, 1944-1990,traducere din limba engleză și note de Cristian Neagoe, ediție îngrijită și introducere de David Stephen Calonne
Charles Bukowski a fost un scriitor atât de prolific, încât multe texte importante nu au apărut în volum în timpul vieţii. Fragmente dintr-un carnet pătat cu vin reprezintă o selecţie substanţială din aceste scrieri, multe nemaifiind disponibile după publicarea lor iniţială în ziare underground, reviste literare mici şi chiar în reviste pornografice. Printre acestea se numără debutul său în proză scurtă, „Consecinţele unei lungi scrisori de respingere”, ultima povestire publicată, „Celălalt”, precum şi mai multe texte apărute în faimoasa sa rubrică „Însemnările unui pervers bătrân”.
Henry Miller, Opus pistorum, traducere din limba engleză, note şi avertisment de Roxana Dragu, prefaţă de Dan-Silviu Boerescu
Opus pistorum este o carte scrisă de Henry Miller la comandă. În ciuda acestui lucru, cititorul va recunoaşte în roman principalele caracteristici ale prozei autorului, candoarea acestuia, agerimea minţii, autoironia şi pofta de viaţă. De la Marcelle la Tania, de la Alexandra la Anna, de la Charlotte la Billie şi Jean, Alf, personajul principal, şi prietenii săi ne iau pe sus şi ne poartă în odiseea lor pariziană în căutarea slujbei perfecte, a femeii prefecte şi a experienţei erotice ideale.
Ia Genberg, Detaliile,traducere din limba suedeză și note de Andreea Caleman • Roman finalist la The International Booker Prize 2024 și nominalizat la The International Dublin Literary Award 2025 • Premiul August 2022
Cuprinsă de un acces de febră, o femeie zace la pat. Brusc, simte nevoia presantă de a căuta în bibliotecă un anumit roman. Înăuntru se află un mesaj de la o fostă iubită. Și astfel, pagini din trecutul ei încep să se deruleze, pline de lucruri pe care nu și le poate scoate din minte și de oameni care nu pot fi uitați. Johanna, fosta iubită, acum o vedetă a radioului. Niki, prietena care a dispărut cu ani în urmă. Alejandro, care apare ca o furtună la momentul potrivit. Și Birgitte, cu firea ei evazivă, care ascunde un secret dureros. Cine este adevăratul subiect al unui portret, cel care e pictat sau cel care ține penelul?
În curând, în librării:
Yan Lianke, Cele Patru Cărţi, traducere din limba chineză și note de Irina Ivașcu • Roman finalist la Man Booker International Prize 2016 • Premiul Franz Kafka 2014
Romanul este o alegorie a absurdului şi grotescului care au caracterizat Marele Salt Înainte, planul de industrializare forţată al lui Mao ce a dus la distrugerea agriculturii şi la moartea prin înfometare a peste 40 de milioane de oameni. Într-un lagăr de reeducare din nordul Chinei, patru intelectuali – Muziciana, Savantul, Scriitorul şi Teologul – sunt „reeducaţi” politic prin muncă, sub controlul unui straniu personaj preadolescent, cunoscut drept Copilul. Acesta impune legi draconice, dar şi un sistem de recompense şi pedepse şi îi încurajează pe deţinuţi să se toarne între ei.
Frances Cha, Dacă aş avea chipul tău, traducere din limba engleză și note de Magdalena Ciubăncan
În Seulul zilelor noastre, un grup de tinere îşi croiesc drum printr-o lume definită de standarde de frumuseţe imposibil de atins, baruri de noapte secrete care asigură companie pentru bărbaţii bogaţi, ierarhii sociale stricte şi nebunia fanilor K-pop. Kyuri este o fată uluitor de frumoasă şi are o slujbă obţinută cu greu la un „salon cu separeuri”, un bar exclusivist unde îi întreţine pe oamenii de afaceri. Deşi mândră de viziunea ei rece şi lucidă asupra vieţii, o greşeală pe care o face lăsându-se în voia unui impuls ameninţă să o coste slujba.
Eliza Clark, Penitenţă, traducere din limba engleză și note de Ioana Miruna Voiculescu • Roman nominalizat la Dylan Thomas Prize 2024
Într-un orăşel de coastă din Yorkshire, Joan Wilson, o adolescentă de şaispezece ani, e răpită de trei colege de şcoală, torturată şi arsă de vie. La aproape un deceniu de la înfiorătoarea crimă, evenimentele din acea noapte teribilă sunt aduse pentru prima dată la cunoştinţa publicului larg. Naratorul, jurnalistul oarecum discreditat Alec Z. Carelli, are ambiția de a le oferi cititorilor săi singura versiune legitimă despre acea crimă şi circumstanţele care au condus la ea.
Yu Yoyo, Pisici inexistente, traducere din limba chineză de Irina Ivașcu, ilustrații de Yu Yoyo
Acest roman inventiv – irezistibil pentru fanii unor cărţi precum Pisica musafir de Takashi Hiraide sau Oraşele invizibile de Italo Calvino – spune povestea unui cuplu de tineri care ajung din întâmplare stăpânii unui pisoi adorabil şi jucăuş. Cu ochi strălucitori şi coadă stufoasă, animăluţul, botezat Gogoaşă, dă peste cap viaţa din apartamentul lor înghesuit. Dar lucrurile nu se opresc aici, fiindcă o felină atrage imediat alta, oferindu-le astfel celor doi soţi ocazia de-a pătrunde în lumea fantastică a pisicilor.
Andreï Makine, Prizonierul visului stacojiu, traduceredin limba franceză de Alexandra Cozmolici
Un regizor călătoreşte în taigaua sovietică pentru a filma un documentar intitulat Prizonierii visului stacojiu şi care îi are în centru pe străinii ademeniţi de marea iluzie sovietică. Tânărul Lucien Baert, născut în 1918, după ce se alătură unei celule a Mişcării Tineretului Comunist, are în sfârşit şansa de a descoperi ţara visurilor sale graţie unei călătorii organizate în URSS în 1939. Nu trece mult până descoperă că delegaţiei din care face parte i se arată un „sat Potemkin”, unde locul ţăranilor este luat de actori. Pe drumul de întoarcere, autorităţile fabrică un caz pentru a-l acuza pe străinul vorbitor de limba rusă de spionaj.
David Grossman, Vezi mai jos: dragoste, traducere din limba ebraicăde Ioana Petridean și Paula Marcu
Momik, unicul fiu al unor supraviețuitori ai lagărelor morții, trăiește la Ierusalim, într-o familie și o comunitate traumatizate, care refuză să evoce trecutul. Mai târziu, la maturitate, devenit scriitor precum bunicul Anshel Wasserman, la rândul lui supraviețuitor al lagărelor naziste, Momik pornește într-o căutare dureroasă prin care încearcă să înțeleagă și să accepte Holocaustul. Romanul este o capodoperă a literaturii universale, autorul abordând Holocaustul într-un mod cu totul original. De asemenea, Grossman folosește în cartea sa tehnici narative postmoderne și cochetează cu realismul magic.
Arturo Pérez-Reverte, Sidi. O poveste de la graniţă, traducere din limba spaniolă și note de Mioara Adelina Angheluță
Cea mai bună carte a anului 2019 în Spania în viziunea cititorilor și a criticii, Sidi este o poveste care amestecă informații istorice, legende și ficțiune pentru a zugrăvi imaginea unui personaj mitic din istoria Spaniei: Rodrigo Díaz de Vivar, supranumit El Cid, protagonistul celui mai important poem epic spaniol medieval, El Cantar de Mio Cid (Cântecul Cidului).
F.M. Dostoievski, Scrisori II (1860-1868), traducere de Leonte Ivanov
„Scrisorile cuprinse în acest volum se referă la o perioadă extrem de agitată și plină de evenimente din viața scriitorului, din momentul revenirii acestuia în Petersburg, după circa zece ani petrecuți în Siberia, și până la sfârșitul anului 1868, când Dostoievski și tânăra sa soție se stabilesc în Florența. Și în aceste epistole, Feodor Mihailovici își deschide sufletul, se destăinuie celor apropiați, vorbindu-le despre problemele pe care le întâmpina cu scrisul «la comandă» și cu termene stricte, cu editarea revistelor Vremea și Epoha ori cu cenzura, vorbește cu patimă și nu arareori cu umilință despre încercările vieții, despre meteahna jocului la ruletă, despre veșnicele sale probleme cu banii sau cu creditorii.” (Leonte Ivanov)
