Ștefan-Tudor Baciu (n. 2004, Iași) este muzician, solist al trupei de blues fusion NightSmokers și student la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza”. A debutat cu poezie în revista Zona Literară, iar ulterior a publicat în Planeta Babel, Timpul, Noise Poetry, O mie de semne, Steaua, Tribuna, Matca Literară și Luceafărul de dimineață.
Este prezent în antologia „Poemele izolării”, Editura Muzeelor Literare Iași, 2022. A obținut premiul revistei Ateneu, la a XLI-a ediție a Concursului Național de Poezie „Porni Luceafărul…” A participat la mai multe lecturi colective ale Atelierului de lectură Junimea XXI, Cenaclul Matca și la Noaptea albă a poeziei organizată în cadrul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași – FILIT. Este colaborator, cu rubrică permanentă, la Convorbiri literare.
„periferii fragile” (Editura Charmides, 2025) reprezintă debutul său editorial, iar poemul de mai jos este preluat din acest volum.
„Poezia lui Ștefan-Tudor Baciu conține o disoluție a lumii realizată nu printr-un exces de imaginație ori prin solvenți suprarealiști, ci prin precizia descrierii. Obiectele, recuzita, protagoniștii sunt cât se poate de reali (inclusiv grifonii), imaginarul (uneori apocaliptic) așază între aceste elemente relații stranii, ca într-un Babel de după amestecarea limbilor. Chiar când poemele detaliază normalitatea, liniștea, banalitatea blândă, ceva izbucnește și resetează peisajul. Treptat, puzderia de elemente aparent disparate se lasă absorbită într-o mișcare centripetă și astfel se compune imaginea unui eu, cu fragilitatea, sensibilitatea și natura sa dilematică. Ștefan-Tudor Baciu intră frumos în literatură, cu o poezie care nu e nici mimetică, nici expansiv-furioasă, nici lozincardă ori militantă, care nu se aliniază cuminte într-o direcție masiv reprezentată de alți congeneri.” Bogdan Crețu
blues în decembrie
pe la 11 ani tânjeam la chitara roșie
din magazinul cu antichități
îmi lipeam fălcile de vitrină
la -20 de grade povesteam cu Tata-n Parc
vorbea mult se purta bizar
în craniul său Clapton și Bonamassa purtau războaie
chitarele se încâlceau
craniu-i pocnea
și imaginarul fierbinte se împrăștia
ca o bombă chimică-n tot Parcul
atunci cred că s-au neutralizat toate bolile
de Crăciun
hrănesc porumbeii
și aud bormașina vecinului
pe care nu-l mai văzusem niciodată
la un moment dat bate la ușă
și-mi spune
ia Fane o țigare
ești un vierme și-ar trebui să te mândrești cu asta
Foto Ștefan-Tudor Baciu de aici: https://tinyurl.com/3rz59cx7
