Mugur Grosu (născut în 1973, la Constanța) este scriitor și artist plastic, membru fondator al Cenaclului de Marți și unul dintre liderii Grupului de la Constanța. Prin instalații și performance aduce împreună poezia, artele vizuale și muzica. A publicat opt volume de poezie și literatură experimentală, fiind prezent în numeroase antologii atât în țară, cât și pe plan internațional. Alături de artista Lumi Mihai formează tandemul interdisciplinar de creație, „111invers1”. Cea mai nouă apariție editorială a sa este romanul, 1994 Cartea întâi, apărut anul acesta la editura Paralela 45, în colecția Prima dragoste, coordonată de Diana Iepure.
Deși miza romanului, care deja se anunță a fi, cel mai probabil, o trilogie, este aceea de a recrea, din amintiri, anul 1994, definitor, pare-se, pentru formarea poetului și artistului Mugur Grosu, acesta își începe periplul memorialistic cu câțiva ani mai în urmă, mai exact cu perioada ultimilor ani de comunism și a primilor ani de capitalism, perioadă ce a coincis cu prima sa adolescență, respectiv anii de liceu și primul an de facultate sau ceea ce ar fi trebuit să fie primul an de facultate.
Așadar, autorul ne poartă prin Constanța anilor de tranziție pentru a ne împărtăși o parte dintre experiențele sale adolescentine, dar cât se poate de formatoare. Devenim astfel martori emoționați ai primei sale iubiri, pentru misterioasa Miere, pe care de altfel ne-o și prezintă, într-o serie de fotografii care însă au grijă să nu o facă mai puțin misterioasă, fiind toate mai degrabă artistice decât figurative. Totodată îl însoțim în periplurile sale cu iz de aventură, alături de prietenul său, Virgil, sau de alți tovarăși ocazionali. De altfel, cei trei, Mugur, Miere și Virgil formează pe tot parcursul cărții un fel de trio amical-amoros cu năbădăi, care reușește până în final să pună pe picioare o expoziție comună de artă într-o galerie din urbea tomitană, nici aceea fără peripeții.
Romanul câștigă un mare plus inclusiv prin inciziile culturale la care apelează autorul, o parte din întâmplări petrecându-se inclusiv în jurul maestrului Harry Tavitian, un brand în lumea jazz-ului, atât pentru Constanța, cât și la nivel național și internațional, dar și a altor artiști, pictori sau poeți.
Nu lipsesc nici inserții din sfera filosofico-religioasă, eroul nostru bifând în perioada adolescenței inclusiv o serie de experiențe mai mult sau mai puțin mistice, dar care cel puțin l-au purtat, fie și la scară mică, în lumea ideilor și trăirilor transcedentale.
Avem, așadar, un mix de nostalgie, istorie, dragoste, erotism, umor, ironie/ autoironie, prietenie, comunism, capitalism, aventură, politică, filosofie, misticism, religie, cultură, ba chiar și un strop de antropologie pontică, toate dozate foarte bine într-un roman scurt, dar complex, care se citește lejer, dar intră în suflet și-n minte, despre adolescența unui boem în anii de tranziție românească de la comunism la capitalism.
