Marți, 7 martie, la ora 18.30, la Librăria Humanitas Cluj (Str. Universității 4), va avea loc lansarea volumului Secretul, de Petrarca, cea mai recentă apariție din prestigioasa colecție „Biblioteca Medievală” – coordonator Alexander Baumgarten. Volumul apare în ediție bilingvă, traducere din limba latină, prefaţă şi note de Anca Meiroşu.
Vor vorbi despre carte: Anca Meiroșu (via Zoom) și Alexander Baumgarten.
Un răscolitor examen al conștiinței și un dialog cu Augustin și cu Adevărul, după modelul Consolării Filosofiei al lui Boethius, Secretul este locul reorientării gândirii lui Petrarca spre grija față de moarte. Deopotrivă critică a comunității intelectuale contemporane, critică a propriei vieți și critică a iubirii pentru Laura, tratatul dă o vârstă modernă unei meditații cu surse platoniciene, stoice și augustiniene despre finitudinea umană.
„Secretul lui Petrarca este o impresionantă pledoarie in favoarea unei antropologii orientate spre moarte. Construit pe un dialog fictiv între persoana Adevărului, Augustin și Petrarca, dar pe modelul narativ inspirat de Consolarea Filosofiei a lui Boethius, Secretul funcționează ca un testament teoretic al lui Petrarca. Blamarea iubirii față de Laura, filtrarea unei soteriologii neoplatoniciene prin gândirea lui Augustin și Cicero, trecerea subtilă a ideii de subiectivitate prin lecția maeștrilor medievali latini (de la Anselm la Bernard din Clairvaux) îl determină pe Petrarca să ofere un concept al sinelui inedit și destinat gândirii moderne, prin afirmarea propriei autonomii, asociată mereu problematic cu nevoia oglindirii de sine în judecata propriului auditor. Traducerea însoțită de comentariul Ancăi Meiroșu, publicată în colecția „Biblioteca Medievală”, este un excelent instrument de studiu al fascinantei etape de gândire a lui Petrarca ilustrate de acest tratat”. Alexander Baumgarten
Francesco Petrarca (1304-1374), poet și umanist italian. Admirator și cercetător al culturii antice, și-a scris majoritatea operelor în latină. Situat în plină efervescență renascentistă, păstrând o viziune spiritualistă asupra lumii, transferă aria de investigație din domeniul scolasticii în cel al vieții din afara zidurilor Universităţii. Printre scrierile lui în care se reflectă o împletire a intereselor religioase și filosofice se numără De viris illustribus, Africa, Epistolae metricae și De vita solitaria.
