Ruxandra Gîdei ne-a spus despre ea următoarele: „Am 20 de ani și sunt studentă la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din București. Oricând am niște timp liber fac vloguri despre ce & cum citesc și încerc să promovez poezia română contemporană pe un canal de Youtube care poartă numele unui superb poem de Mazilescu – 4 fără 15 (patru fără un sfert – n.r.).

În vloguri, la fel ca în poezie, îmi cam place să mă iau singură peste picior, dar abia recent am început să mă întreb ce ar ieși dacă le-aș combina și în scris. De publicat, până acum am publicat numai un mic poem pe site-ul celor de la Scena9 și încă câteva în Revista de Povestiri.”

pentru fata-rubin

tragedia unei zile care nu încape 
în tabelul trasat de mână încă de aseară,
orice minut claustrat în celule color-coded
te deconcertează

azi dormi o jumătate de oră în plus
și senzația că prostești ce ar putea fi
întreaga populație a unei țări ca Luxemburg sau Muntenegru 
nu mai părăsește corpul:
întâi greață și o jenă tâmpită, 
dar gândul că mai încolo
niște zeci de mii de indivizi vor admira
colțișorul tău de dormitor englez, 
(vedere spre grădina unde ai plantat
dovlecei în ultimul vlog), colecția de papetărie
și notițe scrise în nuanțe pale te ajută
să treci și peste catastrofa asta

figura obedientă harry potter zâmbește
din pagina de start, eu îmi construiesc în minte
narațiuni alternative și visez
la timpii morți din viața fetei cu nume
prețios de piatră, ca gașca Scooby te demasc
să văd ce-i dincolo de grila 
cu pictograme asortate cromatic 
și titluri eye-catchy:

cum m-am oprit din procrastinare
o zi de studiu la biblioteca școlii
turul biroului meu
sau colecția mea uriașă de ceaiuri
studentă eternă, rezolvi ecuații pentru distracție
și dai un nume bun flanelelor de bătrânică

îmi închipui cum, în sync cu soarele,
cobori din casa din copac și 
cuperoza se întinde pe față ca o liană,
știind că peste noapte va continua să circule
imaginea puristei bullied,
blajină
și devreme în pat.

vlog1: o zi productivă din viața mea 

astăzi sunt fix cine vreau eu să fiu

sunt fata dintr-un thumbnail clickbait
destul de convingător cât să apeși, să lași
reclamele non-skippable să bubuie în boxe
cu nivel minim de vinovăție

șmecheroaica șmecheroaicelor, la curs apar
direct din Vamă sau orice fundal liniștitor
alternez între aceleași aplicații ca turbata
și nimeni nu mă poate sancționa

o voce obosită turuie-n fundal eu doar
mimez contact vizual cu vreun coleg
îl împung în diverse puncte cu cursorul
și mut imaginea în cercuri tot mai mari
până amețește 

nu pot spune că mă simt prost, de fapt
mă simt destul de fresh. am actualizat 
profilul meu virtual și youtube
îmi trimite mailuri încurajatoare
lunar

vlog2: rutina mea de seară

aștept să intre prietenii mei în apel
și o ochelaristă îmi ocupă tot ecranul
mă privește confuză probabil îmi judecă 
dormitorul se uită la ce am pe pereți 
la pozele cu prietenii mei

ar vrea și ea prieteni 
să-i sune așa, la orice oră 
să mângâie șirul de iconițe înainte
de culcare, obrajii lor mânjiți 
să strălucească încurajator

dar fata asta mă privește așa de pierdută
ea n-are decât o reflexie mov care-i acoperă pupila
și tonul se-aude în loop 

vlog3: RIP VLOGGERI

vocea ta bass-boosted dă bine pe canal 

dar mici tranziții out of sync mă duc
la tripuri meta de când locuiam
într-un proiect în premiere pro 
și cineva-mi spărgea timpanul
cu efectul overdrive
mi-era teamă c-ar ieși din tab

să mă pocnească – urletul high-pitchedun sfârșit abrupt pentru o carieră remarcabilă

Patreon - O mie de semne
Author

Scriu poezie, proză și, din când în când, despre cărțile pe care le citesc. Pasionat de istoria Bucureștiului. Reporter și fotograf de ocazie. Mă consolez cu Pink Floyd.

Write A Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.