Despre carte:

„Îl admirăm în vitrinele magazinelor de bijuterii, îl purtăm ca simbol al iubirii sau al puterii, îl păstrăm în casetă ca amintire prețioasă de la mama, bunica sau străbunica… Inelul nu este un simplu obiect, iar legendele și poveștile populare ne arată cum încă din vechime i s-au atribuit puteri neobișnuite. Omul își pune în inel un gând, o dorință – un fel de misiune pe care i-o dă. Dar nu întotdeauna inelul face ce-și dorește omul. Uneori vindecă, alteori nu, uneori îl apără pe soldatul care-l poartă și pleacă la luptă, alteori acesta nu se mai întoarce cu bine acasă. Cele douăsprezece povești reunite în carte au în centrul lor inele reale sau imaginare. Sunt inele care leagă familii, inele ce simbolizează faima, inele vorbărețe sau nos-talgice, inele complice, inele blestemate. Tuturor omul le-a dat o misiune, fără să aibă însă garanția că și-o vor îndeplini.”

Din cuprins:

Puterea inelelor • Inelul – simbol al vindecării • Inelul – simbol al întoarcerii acasă • Inelul – simbol al blazonului • Inelul – simbol al schimbării vieții • Inelul – simbol al amintirilor • Inelul lui Nottara

Aurora LIICEANU, doctor în psihologie, a lucrat în cercetare și a predat psihologie la diferite universități din București, dar și la UQAM (Canada) sau EHESS (Franța). În prezent este cercetător senior la Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” din cadrul Academiei Române. De aceeași autoare, la Editura Polirom au mai apărut: Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munți (2003, 2012), Prin perdea (2009, 2012), Rendez-vous cu lumea (2010, 2012), La taifas (2010, 2012, 2016, 2018), Patru femei, patru povești (2010, 2011, 2023), Viața nu-i croită după calapod (2011, 2019), Cuvinte încrucișate (2012, 2017), Supuse sau rebele. Două versiuni ale feminității (2013, 2019), Legături de sânge. Povestea Ioanei (2013), Soacre și nurori. La cine este cheia? (2014, 2018), Valurile, smintelile, păcatele. Psihologiile românilor (2015), Nici alb, nici negru. Radiografia unui sat românesc (1948-1998) (2015), Dragostea cea veche îți șoptește la ureche. Primele iubiri (2015, 2016, 2019), Ea și El. Biografia unei relații (2016, 2020), Madlena (2017), Putere și sânge. O aventură indiană (2018), Tânăra cu părul alb. Misterul Nabokov (2019), Așteptarea Penelopei (2019), Fără. Despre iubire, suferință și pierdere (2020), Sindromul Greta Garbo. Despre celebritate și anonimat (2020), Relații eșuate. Să nu te încurci niciodată cu un bărbat însurat (2020), Efectul de undă (2021), Totdeauna singură. Nefericiri paralele (2022), Travesti. Identități fluide (2022), Dinastii dulci (2023) și Inconfortabil. Capcanele sincerității în cuplu (2024).

            Fragment:

Inelul – simbol al blazonului

Pe soclul unei statui se înalță un obelisc ce are în vârf un corb mare cu aripile ușor desfăcute, ținând în cioc un inel. Statuia se numește Corbul cu inel de aur în cioc și se află în piața din centrul Hunedoarei.

Acest corb cu inel de aur în cioc este blazonul Huniazilor sau Corvinilor. În Castelul Corvinilor, care au avut acest blazon, există o frescă, considerate a fi cea mai bine păstrată frescă de secol XV din Transilvania.

Castelul este renumit pentru că i‑a aparţinut regelui Ungariei Matia Corvin, care a domnit 32 de ani, iubit și slăvit de lume, fiul lui Iancu (sau Ioan) de Hunedoara, personaj al frescei amintite. Legenda blazonului cu corbul și inelul de aur este încă vie, e o frumoasă poveste, susținută de imaginile frescei, dar mult mai bogată în descrieri, amănunte și versiuni, care nu alterează totuși coerența istoriei acestui neam domnesc. (…)

Regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, hotărând să ia parte la o cruciadă, a plecat în expediție și a ajuns, din Transilvania, până aproape de Dunăre, pe care urma s‑o treacă. Pe când cerceta locurile, într‑un răgaz, a întâlnit o fată foarte frumoasă, de care s‑a îndrăgostit. Era fiica unui boier, pe nume Elisabeta. Numele de familie este fie unguresc, Morszinai, fie românesc, Mărgineanu. Tânăra, sedusă de rege și, cu siguranță, flatată de curtea pe care i‑o făcea, atrasă de strălucirea coroanei sale, cedează dorinței lui Sigismund, pierzându‑și prețioasa feciorie. (…)

La întoarcerea din expediție, ea îi spune că este însărcinată. Sigismund nu vrea ca fata să poarte stigmatul aducerii pe lume a unui copil din flori, rod al unei iubiri vinovate, așa că o căsătorește cu un curtean loial, viteaz, pe nume Voicu, și‑i dăruiește copilului nenăscut un inel cu inscripție nobiliară.

O versiune ne spune că regele urma să vină în Valahia. Deja, copilul crescuse puțin. Tatăl Elisabetei o căsătorise cu un boier valah, un om cumsecade, care murise în lupte vitejești. Auzind că va veni regele, Elisabeta și‑a pus inelul pe deget, l‑a luat pe micul Ioan și i s‑a înfățișat lui Sigismund, arătându‑i inelul. Regele a luat băiatul în brațe, l‑a privit cu dragoste, l‑a sărutat și a promis din nou că va avea grijă de el când va crește. A adăugat că atunci când va fi mai mare și va merge la curtea regală, el îl va recunoaște ca fiind copilul lui dacă‑i va vedea inelul.

Elisabeta își creștea copilul, dar îi spusese soțului ei Voicu despre iubirea ei cu regele și despre dorința ca, mai târziu, să meargă cu Ioan la curtea regală. Ioan se juca cu inelul în brațele mamei lui când, din senin, a venit un corb care i‑a furat inelul și a dispărut cu el în văzduh. Elisabeta s‑a pus pe plâns și l‑a rugat pe soțul ei să facă ceva și să recupereze inelul. Mișcat de disperarea ei, Voicu a scos o săgeată, a tras în corb și, în mod miraculos, a adus inelul înapoi. (…)

Regele, știind de aventura inelului, de corbul hoț, atras cu siguranță de strălucirea aurului, și de miracolul redobândirii lui, le‑a dat ca blazon un corb cu un inel de aur în cioc. Acesta a devenit blazonul lui Ioan de Hunedoara, care a fost voievod al Transilvaniei, guvernator și regent al Ungariei în secolul al XV‑lea.

Patreon - O mie de semne
Author

Scriu poezie, proză și, din când în când, despre cărțile pe care le citesc. Pasionat de istoria Bucureștiului. Reporter și fotograf de ocazie. Mă consolez cu Pink Floyd.

Write A Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.