Editura Vremea vă așteaptă la Târgul de carte GAUDEAMUS 2023!
În perioada 22-26 noiembrie, ne găsiți la Romexpo, Pavilionul Central. V-am pregătit surprize minunate, cărți nou-nouțe, autori de marcă, reduceri de preț și cadouri sub formă de cărți excepționale. Ne găsiți la standul nr. 201, nivel 4.50.

Amintirile Bucureștilor. Bărbieri, frizeri, coafori – Seria de Autor Dan Roșca
O nouă carte îmbogățește colecția Planeta București, sub semnătura lui Dan Roșca: lucrarea intitulată Amintirile Bucureștilor. Bărbieri, frizeri, coafori. Este prima carte din seria de autor Dan Roșca, de mult proiectată și mult așteptată de cititorii Planetei București.
Am parcurs-o pe nerăsuflate ca să mă lămuresc ce și cum și încă o dată din pură plăcere, calitatea scriiturii însoțind frățește opulența documentară. Mi s-a confirmat opinia că este un capitol al unui singur volum de dimensiuni colosale, care ar putea să fie intitulat Istoria detaliată a Bucureștilor. Modelul balzacian al Comediei Umane bate la ochi. Subcapitolele acestei noi secțiuni de mari dimensiuni sunt, fiecare în parte, un studiu clasic de istorie, cu structură cronologică și cu note bibliografice, enumerate toate la „Cuprins“. Tematica volumului de față este tratată minuțios și din toate unghiurile posibile, bazată pe o documentare nebănuit de amplă, autorul zămislind povestiri captivante: e semnul său distinctiv, semnătura sa stilistică. Emanuel Bădescu

Ăsta-s eu, Victor Rebengiuc – volum îngrijit de Simona Chițan și Mihaela Michailov
Volumul adună peste 80 de mărturii ale unor personalități care surprind frânturi emoționante din cariera și viața artistului. S-au păstrat texte în care mari regizori, Vlad Mugur, Radu Penciulescu, Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Valeriu Moisescu, Stere Gulea, Andrei Șerban, Cătălina Buzoianu, Alexandru Dabija și Yuriy Kordonskiy, vorbesc despre spectacolele pe care le-au realizat împreună cu actorul. Paginile despre familia actorului, cu declarații semnate de soția Mariana Mihuț și fiul Tudor Rebengiuc, constituie unul dintre cele mai consistente capitole ale cărții.
Interviul cu Victor Rebengiuc a fost adus la zi în ultimul capitol al acestui volum, intitulat Am 67 de ani de profesie, dar nu pot spune că știu cum se face. În ediția de la Editura Vremea, criticul de teatru Alina Epîngeac, regizorul Laurențiu Damian, jurnalista Sanda Vișan și criticul de film Ionuț Mareș au conturat ipostaze noi ale actorului, trecând în revistă rolurile realizate de acesta în teatru și film în ultimii 15 ani. Partea finală a cărții a fost completată, în ediția din 2023, cu cele mai recente spectacole și filme în care a jucat Victor Rebengiuc.
„În anul I am dat peste o carte, Viața mea în artă de Stanislavski, în care am citit o frază care m-a marcat profund. «Să iubești arta din tine și nu pe tine în artă.» Mi se pare un lucru esențial pentru cariera actoricească. În momentul în care începi să te iubești pe tine ca actor și uiți personajul pe care-l ai de jucat, se cam termină cariera ta. Recomand oricui vrea să se apuce de profesia de actor să citească această carte, pentru că îi dă niște direcții foarte clare, cu adevărat importante. Totul ține de modestie și de conștientizarea faptului că artistul nu e un Dumnezeu. Artistul creează, dar nu trebuie să uite nici o clipă cine-i de fapt creatorul.” Victor Rebengiuc

Capcana unui compromis. Securitatea și arheologia 1947-1967 – Oana Stănciulescu
Poate că cititorii vor fi atrași, provocați chiar, de partea anecdotică a lucrării, vor căuta deci acțiunile și delațiunile din viața unui arheolog sau a altui arheolog. Cu siguranță nu acesta a fost scopul lucrării Oanei Stănciulescu, pentru că aceasta încearcă de fapt să vadă interesul pe care regimul dictatorial comunist îl avea în manipularea și influențarea cercetării arheologice și felul în care Securitatea ca unealtă a statului comunist opera în mod concret în sensul aplicării dispozițiilor conducerii statului.
De fapt, printr-o enormă muncă de cercetare a arhivelor Securității, autoarea încearcă să descopere pașii, mijloacele, argumentele și instrumentele prin care statul comunist și brațul său înarmat – Securitatea – doreau să influențeze cercetarea arheologică cu scopul ca rezultatele acesteia să fie cele pe care România comunistă și le dorea. Vlad Nistor
