Mi-am spus că, dacă tot am fost aseară alături de Dumitru Crudu la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, ar trebui să mă mențin un pic în zona asta a literaturii din Basarabia și să arunc în neantul virtual câteva poeme primite de la Vitalie Șega pentru „Poșta redacției”.

Am avut ceva aventuri până am făcut rost de o poză (de aceea, oameni buni, ca să-mi ușurați munca, pe lângă texte și o scurtă biografie, trimiteți-mi și o poză format lat, de cel puțin 800×600), dar am reușit până la urmă, via Dumitru Crudu, care într-o postare de pe facebook, datată 2 februarie, i-a pus un instantaneu din profil tânărului poet basarabean (sper să fie el), care se afla, dacă e să mă iau după explicație, la „Atelierul de poezie și proză Vlad Ioviță”.

Iată ce ne spune Vitalie Șega despre el:

„Născut la 29 august 1989, în Chișinău. Este student la Facultatea de Limbi Străine, Universitatea de Stat din Chișinău.  A mai publicat poezie în Antologia ediţiei I a Concursului Naţional de poezie ,,Radu Cârneci”, București, 2018.

Are 10 poezii în Antologia Unsprezece, publicată la Casa de Pariuri literare, Bucureşti, 2019.”

Să vedem textele acum, care mie mi s-au părut foarte faine, mai ales că vin pe linia asta autoreferențială, confesivă, care pe mine mă seduce de fiecare dată:

XXX

Vrei să mă suni
Pune-mi bani pe cont.

îmi ceri taxă de intrare în club
şi mi-o achiţi tu.

vrei să recit o poezie
şi îţi fac un streaptease.

M-ai chemat să te ajut la lipit tapete
ai rămas însărcinată.

Îmi zici că vrei să pleci
O să găseşti uşa singură.

Îmi pun căştile în urechi
Nu te aud.

XXX

Tot zic să fac ordine în casă şi rămân cu gândul că e murdară.
Nu ştiu de ce am impresia că toate băbuţele vând lapte în sticle reutilate,
din care au băut vin, sau pur şi simplu ele par gri, ori eu nu am dispoziţie.
Lanţul surorii pe care l-am rupt, iar masa ca şi mine stă pe loc.
Pe unul din scaune mă simt pasager, până să nu-mi plătesc biletul nu sunt, nu exist,
mă risipesc ca mărgelele,
mă rostogolesc pe masă, cad jos şi îmi dau seama
că nici azi nu am făcut curat.

XXX

Perioada sovietică a trecut, dar tu mai păstrezi
rublele în colţuni de lână, la 90 ai tăi ştii de
toate mai puţin te interesează ce
lucrez, de câte ori mă vezi
mă saluţi cu: – vai de capul tău, ce nepot
am și eu.
Ai pieptul plin de medalii, când eram mic le ştiam pe
toate ca pe o poezie.
Eram nepoţelu lui bunelul, acuma îs doar
vai de capul meu.
Când porneşti televizorul
întrebi pe ce canale e parada militară,
îmi spui că la televizor nimic nu
este şi îl stingi când eu
mă uit la seriale. Zici că peste tot e
numai sex, înainte nu era şi
copiii se năşteau, însă acum
este şi eu nu-i fac nepoţi.
Când te culci îmbraci mundirul cu
medalii, că dacă ar veni
să știe pe cine-l va lua.

XXX

Un samurai ucide

Un samurai ucide cu
sabia 3 persoane dintr-o
lovitură,
mă întreb dacă
cei ce se uită la video cu
pisici pe youtube sunt
mai fericiţi?

XXX

Toată noaptea
a nins.
În dimineața de 14 februarie
cineva a scris cu urină pe zăpadă:
Svetlana Te Iubesc.

XXX

Inspir aerul de dimineaţă,
Cocorii  zboară peste un teren,
Pe care se rostogolește o minge
Spartă.

XXX

Bag cheia în broască,
Dar nu încui uşa.
Oricum, după 00.00
îţi vin idei năstruşnice.

XXX

Am pus pe foc tigaia.
Mi-am închipuit că eu sunt
Peştele ce se prăjea.

XXX

Hulubul
mă priveşte
prin geam.
de la 08.00 dimineața până la 17.00
seara
El poate zbura oricând.

XXX

Astăzi
nu e nevoie să fiu romantic.
Chiar şi urna de gunoi
e albă.

XXX

Mi-ai zis că am 3 fire sure în cap
Nu ştiam asta
Până să te întâlnesc.

XXX

abonatul nu poate fi apelat
robotul din telefon mă minte
pierd răbdarea
îmi simt urină adunată în vezică
nu are unde se scurge
ecoul tău se diluează ca sarea-n mare
tu nu ridici

eu recunosc că eşti sărată şi albastră

Doneaza prin patreon Wide
Author

Scriu poezie, proză și, din când în când, despre cărțile pe care le citesc. Pasionat de istoria Bucureștiului. Reporter și fotograf de ocazie. Mă consolez cu Pink Floyd.

Write A Comment