A apărut de curând la editura germană Hanser antologia Grand Tour: Reisen durch die junge Lyrik Europas, avându-i ca autori pe Federico Italiano și Jan Wagner (foto main), care au realizat o selecție masivă din poezia europeană contemporană (peste 400 de autori din 46 de literaturi, incluzând poezie în limba ebraică și doi scriitori multilingvi).

Grand Tour configurează, după cum anunță subtitlul cărții, o „călătorie prin poezia tânără a Europei”, fiind cel mai ambițios proiect de acest fel apărut după nu mai puțin provocatoarea New European Poets (Graywolf Press, 2008) coordonată acum mai bine de un deceniu de către Wayne Miller și Kevin Prufer (a căror selecție cuprindea 270 de poeți) și apărută în Statele Unite ale Americii.

Opul exhaustiv propus de Italiano și Wagner reia cu o tradiție a antologiilor din literatura mondială, tradiție care are predecesori iluștri în Hans Magnus Enzensberger, ce scotea acum aproape șase decenii Muzeul poeziei moderne (Museum der modernen Poesie, 1960), sau Joachim Sartorius, cu al său Atlas der Neuen Poesie (1995).

Nu încape îndoială că antologia lui Enzensberger a constituit un imbold inițial sau o provocare pe care A.E. Baconsky a încercat să o egaleze în România comunistă cu Panorama poeziei universale contemporane (1972), a cărei miză a fost cu atât mai mare cu cât apărea într-un moment în care Republica Socialistă România devenea o țară tot mai închisă și mai sever supravegheată, și care a avut un puternic impact asupra câtorva promoții de poeți și cititori români.

După Panorama lui Baconsky, o singură astfel de antologie a mai avut la noi o influență comparabilă, și anume Atlas-ul de sunete fundamentale (1988) al lui Ștefan Augustin Doinaș (interesantă preferința lui Doinaș, coincizând cu a lui Sartorius șapte ani mai târziu, pentru cuvântul „atlas”, cu toate semnificațiile subsecvente).

Desigur, dacă mergem mai înapoi în timp, precursoarea tuturor acestor antologii ce încearcă să prezinte literatura mondială ca proprietate comună transnațională este Les cinq continents: anthologie mondiale de poésie contemporaine (1922) a lui Yvan Goll, el însuși scriitor bilingv, legat de două dintre cele mai fertile și mai influente mișcări artistice ale modernității: suprarealismul francez și expresionismul german.

Goll a prevăzut în anii ’20 ai secolului trecut, cu un optimism contrazis de parcursul Europei în următoarele decenii, apariția unei „arte mondiale”, însă de-abia începând din anii ’50 acest deziderat a început să capete substanță, prelungind reflecția lui Goethe de la 1852 legată de „Weltliteratur”, conform căreia scriitorii și cititorii sunt cetățeni ai unei singure lumi. Iar era literaturii mondiale este, precum anticipa Gottfried Benn în 1956, o eră a antologiilor, operând pe baze transnaționale.

Revenind la Grand Tour, trebuie spus că în carte se găsesc, pe lângă autori dintre cei mai reprezentativi ai limbilor naționale vorbite în Europa contemporană (de la islandeză la georgiană și de la estoniană la albaneză), poeți care scriu în bască, bretonă, galiciană, catalană, retoromană, sami sau scoțiană.

Toate textele din Grand Tour sunt, în afara traducerii în germană, prezente și în original, lucru care face cu atât mai prețioasă din punct de vedere cultural această antologie. În ce privește domeniul românesc, salutară este, deși se găsesc în două secțiuni diferite ale cărții, prezența a doisprezece poeți din România și Republica Moldova.

Printre ei, Constantin Virgil Bănescu, de la a cărui dispariție se împlinesc în august zece ani, și care a fost primul dintre poeții de după 2000 ce au pătruns în spațiul german – cartea sa de debut, Câinele, femeia și ocheada (Der Hund, die Frau und die Liebäugler), scoasă când avea doar optsprezece ani, fiind publicată în 2010 de editura Wunderhorn în traducerea lui Oskar Pastior. Straniu și frustrant, nici o reprezentantă a scriiturii feminine atât de diverse care a dat în ultimii douăzeci de ani autoare pe care le-am putea oricând trece în rândul celor mai importanți poeți români ai începutului de secol XXI.

Federico Italiano (foto: Daniel K. Zegnalek)

Cât despre titlu, el poate trimite prin ricoșeu la Byron, al cărui faimos „Grand Tour” dintre 1809 și 1811 l-a purtat în Grecia, Albania și Turcia, tărâmuri de un eclatant exotism pentru un occidental – descifrarea referinței trebuie luată, însă, cu doza firească de autoironie într-o epocă a lumii globalizate și pe fondul dezvoltării continue (și în spiritul pluralismului ce subminează atât modelul marilor narațiuni etnocentrice, cât și colonialismul cultural) a teoriilor privind literatura mondială.

Cât despre autori, Federico Italiano (n. 1976) și Jan Wagner (n. 1971), ei nu sunt doar poeți, ci și teoreticieni literari, eseiști și traducători reputați care depășesc o dată în plus prejudecata (încă destul de răspândită în culturile mici și conservatoare) vocațiilor multiple. Marele Tur întreprins de ei prin poezia europeană a prezentului este o realizare notabilă care va crea încă o dată, cu puțin noroc, o emulație necesară.

Foto credit Federico Italiano: http://www.federicoitaliano.com/?fbclid=IwAR025FG4joko_LDvfkHJJ2-zs3UsjMCy3_oHL0oBqlap_CRuNYTzF_YH2z8

Foto credit Jan Wagner: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/ee/Jan_Wagner.JPG?fbclid=IwAR0f3pnY0mUnjc51FY–wQwYEFpoWMcn5rAUv9U_DBkMSP0Nsu5jM7mdnic

Claudiu Komartin
Author

Claudiu Komartin, poet, publicist, fondator al Casei de Editură Max Blecher, redactor-șef al publicației semestriale „Poesis internațional” și coordonator al Clubului de lectură Institutul Blecher

Write A Comment