Ionel Ciupureanu este, indiscutabil, unul dintre cei mai apreciați poeți ai zilelor noastre. Cred că definiția poeziei lui Ionel a fost dată cel mai bine, în opinia mea, de Svetlana Cârstean pe coperta a IV-a a volumului „Venea cel care murisem” (Casa de Editură Max Blecher, 2014):
„Combinația de mizerabilism și minimalism nu-i o exclusivitate a lui Ionel Ciupureanu. Sunt mulți alți poeți care o practică. Ceea ce-l face însă unic pe el e delicatețea, iar delicatețea sa este imposibil de imitat.”
Pentru astăzi am ales cinci texte din cel mai recent volum al lui Ionel Ciupureanu, „E timpul să visăm un măcel”, apărut la Casa de Editură Max Blecher în 2018.
@
n-am ispășit nicio greșeală și am făcut destule. vei
fi în criză. alții nu-și dau seama ce se întâmplă cu
ei, tu da. o oboseală nu știu de unde și da, pari în
formă. aș fi vrut să te vindeci dar nu te-ai vindecat.
gesturi fără nicio valoare mai au încă valoare. Să
pipăi praful din jur. să mă trezesc că nu-l văd, să mă
mir că-l întrezăresc.
@
ți-am deranjat boala. vinde tot și cumpără-mă toată.
privește-mi umbra. învârte-te în jurul ei. ești singura
mea prietenă, ești un gunoi. ți-am strivit gâtul și
te-am rugat să-mi vorbești.
@
ce-aș vrea să ne grăbim. până la urmă m-am blocat.
și răutatea, și frustrările tale m-au blocat. și dacă ar
fi doar astea. prietena nimănui va gesticula într-un
spațiu închipuit. aș crede c-am terminat, chiar dacă
n-am terminat nimic.
@
un mecanism pentru a crea texte, o tablă de școală
împărțită în două. pe coloana din stânga cuvinte.
în dreapta, la fel, și-apoi eu. dacă citeam un cuvânt,
textul se scria singur pe tablă. eram încântat de
ce citeam, de talentul pe care-l avea tabla. puteam
să intru în text ca într-un film unde eram și actor.
trăiam în cuvintele de pe tablă, era fascinant un
titlu, mi-aduc aminte: „vis zăpăcit de fluiere”.
@
n-ai fost niciodată un pericol, îmi place că exagerezi.
te rog să-mi spui când vom muri. de câteva ori te
voi uita, și pe mine mă voi uita cu totul. ne vom
odihni prin baruri și bodegi. vom admira iepurii,
muzeele și gâștele. peste canale vom sfâșia briza
mării.
Foto credit Ionel Ciupureanu: Albert Dobrin, via Marius Dobrin, de aici: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1435738246495787&set=pob.100001317208823&type=3&theater
