Toți avem, cred, un „pod cu vechituri”. Eu am avut parte chiar de unul fizic, în vila cu fronton triunghiular din strada Nicolae Iorga nr. 37 bis (pe care am evocat-o în romanul „Oblivion” și care există încă), pe vremea când abia deschideam ochii asupra lumii și mă refugiam în spațiul acela de deasupra mansardei a cărui liniște era bruiată adesea de porumbeii aciuați pe la streșini.

„Podul cu vechituri” al lui Dan C. Mihăilescu este o carte care va apărea la Editura Humanitas și care va avea lansarea vineri 31 mai, de la ora 16.00, la standul Humanitas de la Bookfest. Încă nu știu ce conține, însă, așa cum aproape de fiecare dată podul magic al copilăriei mele îmi oferea câte o surpriză, sunt convins că și acest spațiu textual marca Dan C. Mihăilescu mă va surprinde și mă va delecta.

Iată o mică ușă întredeschisă de autorul însuși spre universul acestui „Pod cu vechituri”:

„Mulți dintre noi își exorcizează decepțiile, deprimismul și nevrozele generate de senzația inutilității prin sport, muzică, gastronomie, grădinărit, sex, turism cultural, pescuit sau vânătoare. De ce n‑ar figura calofilia, bibliofilia sau însăși libromania printre metodele de destrămare a constrângerilor?

În cuprinsul elitelor, indiferent de meserii și vârste, toată lumea exaltă, fie detectând în trecut, fie proiectându‑și nostalgiile acolo, calitățile elementare de odinioară: buna-cuviință, bunele maniere, buna dispoziție, credința, responsabilitatea, moralitatea, arta de a fi cuminte, înțelept, hedonist cu simț civic și energie coagulant‑comunitară, într‑o bonomie convivială care să constituie și plămada nepoților destinați viitorului.

Ce alt simbol ar fi mai nime­rit pentru toate acestea de nu podul plin cu amintirile familiei, care constituie ceea ce reprezintă acoperirea bancară în aur, ca garanție valorică pentru bietele bancnote șifonate care circulă pe piață?” – DAN C. MIHĂILESCU

DAN C. MIHĂILESCU este critic şi istoric literar. A publicat volume de eseuri despre Eminescu, Caragiale, Cioran, Blaga, generaţia ’27, literatura română în postceauşism ş.a. A făcut gazetărie aproape patruzeci de ani, a fost cercetător ştiinţific, a condus reviste, a semnat traduceri, prefeţe, ediţii etc.

Din anul 2000 a realizat emisiunea Omul care aduce cartea, la ProTV. A publicat 16 volume de eseuri (printre care Stângăcii de dreaptaÎndreptări de stânga, ciclul Viaţa literarăDespre omul din scrisori. Mihai Eminescu), a tradus din Jean-François Revel, Eugène Ionesco, Emmanuel Todd, Vladimir Bukovski ş.a., a deţinut rubrici în revistele LuceafărulTransilvania22Idei în dialogRomânia literarăZiarul de duminicăDilema veche, precum şi în Evenimentul zilei şi Jurnalul Naţional.

Printre preocupările sale constante se află literatura memorialistică şi epistolară. Cele mai recente cărţi ale sale sunt I.L. Caragiale şi caligrafia plăcerii: Despre eul din scrisori (Humanitas, 2012), Ce mi se-ntâmplă. Jurnal pieziş (Humanitas, 2012), Cartea ca destin. Daniel Cristea-Enache în dialog cu Dan C. Mihăilescu (Humanitas, 2013), Castelul, biblioteca, puşcăria (Humanitas, 2013), Despre nerăbdarea de a fi răbdător (dialog epistolar cu Ciprian Măceșaru; Humanitas, 2014). „Ce-mi puteți face, dacă vă iubesc!?” Eseu confesiv despre Ioan Alexandru (Humanitas, 2015).

Foto credit Dan C. Mihăilescu: https://radioromaniacultural.ro/dan-c-mihailescu-despre-oceanografia-epistolara-a-lui-mircea-eliade-la-revista-literara-radio/

Author

Scriu poezie, proză și, din când în când, despre cărțile pe care le citesc. Pasionat de istoria Bucureștiului. Reporter și fotograf de ocazie. Mă consolez cu Pink Floyd.

Write A Comment