Ștefan Manasia (n. 1977, Pitești) este jurnalist cultural, redactor al revistei Tribuna. A publicat șase volume de versuri: Amazon și alte poeme (2003), cartea micilor invazii (2008, premiul Manuscriptum pentru poezie, din partea Muzeului Național al Literaturii Române), motocicleta de lemn (2011, premiul Tînărul Scriitor al Anului), Bonobo sau cucerirea spațiului (2013), Cerul senin (2015, premiul pentru poezie al revistei Observator cultural) și Gustul cireșelor (2017).

Este autorul volumului de eseuri și cronici literare Stabilizator de aromă (2016). În 2008 a inițiat, la Cluj, Clubul de Lectură „Nepotu’ lui Thoreau“ (alături de Szántai János și François Bréda), cea mai importantă comunitate literară din Transilvania. Poemele sale sînt traduse în engleză, ebraică, franceză, germană, maghiară, neerlandeză. Cronovizorul (Polirom, 2020) este debutul în proză al autorului.

Poemul de mai jos este preluat din volumul „Etica Grunge. Sîntem generația extincției. Poeme alese 2003-2023”, Editura Cartier, 2023.

Beautiful ones

Dacă melancolia e superputerea capitalismului,
Cum am gîndit dimineață în cabina de duș,
Atunci dragostea asta senină și neașteptată
E virusul care o va neutraliza.

Acum, aminește-ți de asta, Irina:
1. Gardul aeroportului, dincolo de care
Băiatul în tricou afghan, adoptat de o pisică
(Ea îi simte altfel prezența),

Îți face mai întîi semne exuberant,
Hieroglife mișcate, pentru ca apoi,
Cînd te vede alergând pe tocuri,
Să îți strige numele cu bucurie și disperare.

2. A mai fost un drum tarkovskian prin păduri
(Taximetristul înnebunise de-atîta oxitocină)
Spre inima orașului, unde puștiul de 40
Ți-a arătat casa, portița, ferestrele,

Insula plutitoare acționată de mecanica trupului,
Corpurile noastre care se modifică și se scriu,
Degete și salivă, hormoni, mușchiul limbii
Ca un melc tropical, Califul andaluz

Căutîndu-și drum spre Fifine.
E alegerea ta: Greenaway, The Pillow Book
Sau Gheorghe Crăciun, Trupul știe mai mult.

3. Și-a mai fost o hălăduire prin Iași,
Pe Lăpușneanu, pe Ștefan, spre Palatul Culturii,
Căutînd belvederea, țigările & bricheta, alegînd
Străduțele tatuate cu vile ciudate,

Ghipsuri însuflețite, balconașe de fier,
Ferestre enorme – parabolice înspre cer,
Clubul Acaju unde tinerii vibrează-n surdină,
Emanînd, tot ca noi, dragoste & serotonină.

Ascultăm Suede – Beautiful Ones.
Cine cîntă? Brett Anderson.
Și îi cauți profilul de adolescent alintat,
La tine, pe telefon.   

Patreon - O mie de semne
Author

Scriu poezie, proză și, din când în când, despre cărțile pe care le citesc. Pasionat de istoria Bucureștiului. Reporter și fotograf de ocazie. Mă consolez cu Pink Floyd.

Write A Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.