SVETLANA CÂRSTEAN s-a născut pe 18 februarie 1969 în Botoșani. Este absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității București, fiind deținătoarea unui masterat în teoria literaturii. A fost membru cofondator al cenaclului „Central” de la Facultatea de Litere din București. În 1995 a publicat pentru prima dată poemul „Floarea de menghină” în volumul de debut colectiv Tablou de familie, împreună cu Sorin Gherghuț, Răzvan Rădulescu, Cezar Paul-Bădescu, Mihai Ignat și T.O. Bobe.

Volumul Floarea de menghină (Cartea Românească, 2008) a primit Premiul pentru Debut în Poezie al Uniunii Scriitorilor pe 2008, Premiul pentru Debut al revistei România Literară, Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” Opus Prima și Premiul Radio România Cultural pentru Poezie. În 2015 a publicat la Editura Trei volumul Gravitație, care conține poeme scrise în perioada 2013-2014. În 2016 a publicat la Editura Nemira, împreună cu poeta suedeză Athena Farrokhzad (cea care i-a tradus Floarea de menghină, apărut în 2013 la Editura Ramus din Suedia) volumul colectiv Trado, care a fost lansat în Suedia, în aprilie 2016, de prestigioasa Editură Albert Bonnier, în colaborare cu Editura Ramus.

Poemul de mai jos este din volumul Trado (Editura Nemira, 2016).

[image_with_animation image_url=”1307″ alignment=”center” animation=”Fade In” box_shadow=”none” max_width=”100%” img_link=”https://literaturapetocuri.ro/trado-de-svetlana-carstean-si-athena-farrokhzad.html”]

*

Gravitație
e
când
coada de două zile
la ulei și la zahăr
se pune-n mișcare
ești foarte aproape
de capăt
oamenii se-mping unii în alții
se calcă
țipă
ai 12 ani
sentimentul eroismului de vară
te cuprinde
la fel și
plăcerea de a nu face nici un efort
ca să-naintezi
de a fi purtată de tangajul mulțimii
de a sfida forța bărbaților
de a rezista
corpurilor mari care te strivesc
se-apropie seara
ascunsă în miezul mulțimii de oameni
înnebuniți de sosirea uleiului
care se vinde la ușa din spate a magazinului
dintre blocuri
ești mândria părinților tăi
lupta asta de stradă
ți se potrivește
la fel de bine ca
rochița cea nouă
din stambă vișinie
cu floricele minuscule albe
locul tău e aici

Gravitație
e
când
rochița flutură ca un steag în jurul corpului
tău
ai 12 ani
ziua asta de iulie nu se mai sfârșește
lupta continuă
steagul vișiniu e mototolit
aproape rupt
mai e puțin și sticla de ulei va fi în mâinile tale
pentru tine uleiul e o abstracțiune
dar corpurile ca valurile
în jurul tău
nu

*

Rezumatul luptei.
Rezumatul locului luptei.
Rezumatul scopului luptei.
Rezumatul stării de spirit a luptătorilor.
Rezumatul luptei e scopul.

*

De fiecare dată când pleci la luptă, te îmbraci în rochița
din stambă vișinie.
Nu ți-a rămas mică.
Când deschizi dulapul, întinzi mâna și știi exact unde-i
locul ei.

gelu diaconu
[email protected]

Patreon - O mie de semne

Author

Scriu poezie, proză și, din când în când, despre cărțile pe care le citesc. Pasionat de istoria Bucureștiului. Reporter și fotograf de ocazie. Mă consolez cu Pink Floyd.

Write A Comment