Bogdan Napa (n. 20.08.1994, Comănești – Bacău) a absolvit Litere la Iași. Este librar la Librarium Grup Iași. A obținut premii la importante concursuri literare: premiul secțiunii Cuvinte potrivite (volum în manuscris) la Festivalul Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi”, premiul I la Festivalul de Poezie „Nicolae Labiș”, Premiul revistei Ateneu la Concursul Național de Poezie „Porni Luceafărul…”. A activat în cadrul proiectului cultural Junimea Iași.
Trimiteți-ne recomandările voastre pe adresa [email protected] (vă rog să atașați textele în format word + o fotografie + un scurt CV literar).
jucăria inimii
atunci m-am dus în mijlocul
celor surzi și am bătut
în clopote și în cer
m-au acceptat
împreună am cântat
celor care nu văzuseră
mă întorc în fiecare zi
din locul acela plin de liniște și caut
tramvaiul ajunge greu traversez pasarela
trenurile sunt sub picioarele mele și icnesc
la fel de obosite ca muncitorul de 54
care se întoarce pe salteaua din baracă
decoruri de iarnă lipite pe aer
mașina din stânga accelerează și se topește la semafor
fetița cu Down își plimbă veselă câinele
trăgându-l după ea în timp
ce un bărbat mai desface o bere rece
porumbeii pe lângă care trec
își acoperă capul heruvimic
să nu le pot vedea moartea din ochi
e vineri seara
bătrânii din parc
sunt la finalul
programului
sentimentul proxim al finalului
lamento della ninfa – rhytm’n jazz în fundal
câinii latră la oameni
latră la puii oamenilor
latră la puii câinilor
câinii latră la câini
băiatul cu inimă de cangur
mă mângâie pe cap
la fel cum atingi muribundul întins
pe pat/masă în timp ce își scuipă
plămânii și sufletul
în palma ta până va trebui să-i împarți
celor care stau la rând
imponderabilitatea sufletului scade
cu fiecare eșec
micile renunțări – suma vieții noastre
problema apare nu când nu înțelegi
ci când înțelegi prea multe
corpul femeii de lângă tine
privit în secțiune devine conglomerat de celule
probă de laborator martor mut al
timpului
nu simt agresiunea corpurilor îngrămădite
doar căldură denaturată
în Japonia există iarbă roșie
dar eu încă mai caut prin tramvaie
chipul acela de copertă TIME MAGAZINE
fragmentele-astea au fost gândite ca insert între alte poezii, de asta se repetă versurile
la 6 ani am fost la mare
a fost frumos am mâncat fiecare
o prăjitură pe 20 august seara
apoi ne-am plimbat cu picioarele goale prin apa de la mal
la 6 ani am fost la mare
tata a vrut să mă învețe înotul
mi-era frică, am sărit de pe umerii lui
mi s-a umplut gura de apă sărată și două zile nu am mai vrut să intru
la 6 ani am fost la mare
tata mi-a pus o scoică la ureche
ascultă, acolo e marea
era plăcută senzația de amețeală când stăteam cu ea lipită
așteptând un val să-mi ude capul
la 6 ani am fost la mare
tata putea să facă pluta să înoate fluture și pe spate
mi-a plăcut
apoi mi-a arătat linia orizontului și mi-a zis
uite, acolo, dincolo de mare și de toate, este
a plecat înotând spre
m-am speriat, dar eram și fericit
mi-am zis că nu oricine poate înota până la
tati e erou am crezut un timp finit am plâns și era bine
blocajele din trafic și minte sunt doar rotocoale imaginare de ciulini
to dare is to do dar numai până la proba contrarie
Nadejda caută și acum ultima amintire de 30 de ani intră
în fiecare sh cu poza în mână și întreabă
de cele mai multe ori personajele sunt drăguțe și o invită respectuos afară
privește în vitrine păpuși moarte plutind melodios în lichid amniotic
grounded to fly under the ground and shine
odată cu toamna, dușul zilnic nu mai este o necesitate
faptul că transpirăm și asta ne face bine este o realitate imanentă
iar gradul de real crește și atinge maximul atunci
când vorbim despre corpuri și la fel de real este
și că oasele sunt cele mai rezistente
doar ele vor rămâne după 7 ani
sunt singur, obosit și am nevoie să plâng
în Anglia, Olivia face paste
