La Editura Tracus Arte au apărut cele două volume intitulate „Convorbirile mele…”, de Eugen Simion.
„Interlocutorii mei? Mulţi şi de toate felurile… Le sunt recunoscător tuturor pentru că m-au pus în situaţia de a spune ceea ce gândesc… Cu unii dintre ei relaţiile s-au deteriorat în stil lamentabil după 1989, cu alţii am rămas prieten, iar alţii au dispărut. I-am păstrat pe toţi în cartea de faţă pentru că aşa este bine şi aşa se cuvine. Am avut o istorie comună şi ea trebuie reconstituită în chip corect. În fond, asemenea convorbiri pot deveni, după un anumit grad de expresivitate şi de verosimilitate, documente de epocă şi, după cum am precizat mai înainte, documente biografice. Iată pentru ce în sumarul Convorbirilor mele veţi afla numele unor scriitori care îmi arată, azi, o sinceră şi acră adversitate, în contrast violent cu ceea ce gândeau şi mărturiseau, cu decenii bune în urmă, despre mine. Istorie recurentă în viaţa noastră literară, istorie complicată, moravuri păguboase. Nu spun că-mi plac, dar, după vorba unui personaj cunoscut, vălul duioşiei peste toate câte au fost şi, poate, vor mai fi… Literatura nu este totdeauna un paradis, iar critica literară nu este deloc o profesiune a îngerilor…” Eugen Simion
