Ștefania Mihai revine pe www.omiedesemne.ro cu texte noi. Vă readuc în atenție, cu ocazia asta, datele biografice pe care Ștefania mi le-a trimis în primul e-mail adresat redacției:
„Septembrie 2003 – debutul literar în revista Dunărea de Jos, editată de Centrul Cultural Dunărea de Jos Galați
Octombrie 2003 – premiul cotidianului Răsunetul în cadrul Concursului Național de Poezie «George Coșbuc» desfășurat la Bistrița-Năsăud
Mai 2005 – mențiune la Concursul Național de Poezie «Tinere condeie», faza județeană Galați
2002-2010 – Colaborator al ziarului Viața Liberă Galați
Redactor al revistei Zile si nopți Galați – 2008-2009”
„Susține porția zilnică de poezie care-ți face viața altfel. Un proiect «O Mie de Semne». Intră și tu pe https://www.patreon.com/omiedesemne și donează minimum un dolar pentru porția zilnică de poezie.”
***
M-am blocat într-o noapte când mi-ai curățat straturile de piele
așa cum decojești o portocală.
Îmi ciupesc mâna stângă de câteva ori pe
lună,
vânătăile râd de mine în gașca la duș.
O chitară aruncată în colțul camerei îmi face cu
ochiul
Doar-doar să o ating.
Fredonează bolnăvicios vocea ta.
Poate oamenii-s mai singuri când sunt goi.
Am să te șterg cu radiera de pe umeri și am să mă
strâmb în oglinda liftului.
Pe abdomentul meu cresc degete și corpuri de
uriași.
***
Primul gând e să îți pui mâinile la ochi
și să privești printre degete momentele strânse în cutii:
Cafeaua fiartă într-un ibric turcesc,
Kent-ul aprins la cinci dimineața când alături el încă evadează,
Dupa-amiaza de noiembrie când ți-a spus să te așezi la masă și să vorbiți
despre voi doi.
Ai înlemnit de emoție.
De unde atâta seriozitate pentru câteva strângeri în brațe?
Oamenii se tem să se trezească împreună:
Forma corpurilor unul lângă celălalt,
Erecția, zâmbetul, brațele încolăcite.
Pielea miroase a dragoste
mai ales vara.
***
Spațiile goale le dau
emoții oamenilor.
Băbuța din colț care vinde fesuri și fulare
tricotate se înroșește când șoferul mașinii de pâine descarcă marfa.
Blonda fostă handbalistă, azi mamă de baiat
îndrăgostit de Alexandra, primește de trei ori pe săptămână
cutii decorative cu flori de la tineri domni
wannabe.
Individul a cărui identitate rămâne necunoscută
se plimbă vara cu un casetofon pe umăr ascultând hituri pop din 98.
se îmbracă cu un furou roșu și-și încrețește părul
cu apă cu zahăr.
O fostă pictoriță își dă toți banii pe peruci
colorate și se machiază cu dermatograf verde la ambii ochi.
Iese o dată la trei zile din casă și soarbe din
priviri chipuri tinere care-i amintesc de modele din perioada comunistă.
Ce îi leagă pe acești oameni?
spațiile goale din foi care le dau singurele emoții
pseudo-pozitive din fosta lor viață.
Poate doar atunci se rup din filmele lor zilnice
psihedelice și-și strivesc bruma de suflet de asfalt.
***
Prima dată când te tai la
deget ți se termină tot sângele din corp.
E ca în acea zi de octombrie când ai învățat să
cânți la pian.
puștoaica aia are toată susținerea de a deveni
cea mai bună la iubit.
Închizi ochii și acum
Îți repeți că tavanul nu va cădea peste tine
când faci dragoste în somn.
Din poze îngălbenite îți zâmbesc indivizi cu care
vei strânge mâna în viitor.
Zece țigări și un pahar de whisky în
seara premierei doar-doar să mimezi un orgasm
intelectual.
Locul tău
nu e aici.
