Mă gândesc uneori la Emily Dickinson, la felul în care a ales să-și trăiască viața,…
Vineri, o zi instabilă, nehotărâtă, rece și caldă, cu soare și cu nori, cu ploaie…
Invitat de Claudiu Komartin, unul dintre membrii fondatori, la o ședință informală a Ligii Literare din România, care a avut loc în Tramvaiul 26 cam cu o oră și jumătate înainte de începerea celei de-a 188-a ediții a Institutului Blecher, am avut pentru prima dată certitudinea (nu că aș fi avut vreo îndoială) că Liga
Valeriu Mircea Popa (foto credit: www.hyperliteratura.ro) Discutam într-o seară cu Valeriu Mircea Popa, după ce am plecat împreună, ca de obicei, de la Institutul Blecher, despre unii oameni și despre modul în care aceștia aleg să se comporte față de apropiații lor după ce ajung într-o „poziție” oarecare, după ce frecaseră ani de zile banca
Îi spuneam aseară lui Valeriu Mircea Popa, în timp ce făceam câțiva pași pe Calea Moșilor ca doi bătrânei care se întorc duminică seara târziu de la o sindrofie, că în comparație cu ce s-a mai citit la această a 186-a ediție a Institutului Blecher, de la care tocmai plecasem, poezia lui a părut o