Author

Gelu Diaconu

Browsing
Priveam aseară la jucătorii brazilieni prăbușiți pe teren după eliminarea de la Mondial. Toți aveau aerul că trăiesc o dramă sfâșietoare. Se citea în ochii lor un fel de neputință în fața destinului implacabil. Lumea se afla în colaps și nu mai era nimic de făcut. Mi-am amintit apoi că, la fel ca în cazul
Încă suntem mici și facem timid primii pași. E ca și cum am merge pe sârmă. Dacă nu am avea plasa de siguranță, orice căzătură ne-ar putea fi fatală. Ne ridicăm însă de fiecare dată și reluăm exercițiul pașilor, unul după celălalt, fiindcă suntem hotărâți să deprindem mersul pe acest drum nesigur. Știm ce vrem
Orice s-ar spune despre dânsul, orice speculații s-ar face pe marginea veridicității spuselor sale, trebuie să recunoaștem un lucru: cafegiul Florescu este un personaj! Iar poveștile lui cu acorduri balcanice și cu miros de băcănie au într-adevăr farmec, chiar dacă unii le contestă veracitatea. L-am cunoscut prin intermediul colegului meu, Christian Levant, în redacția ziarului
DIANA GEACĂR (născută în 1984) este scriitoare și traducătoare. A debutat în 2005, la editura Vinea, cu volumul bună, eu sunt diana și sunt colega ta de cameră (carte care a câștigat Premiul Național „Mihai Eminescu”). A urmat, în 2009, tot la Vinea, volumul Frumusețea bărbatului căsătorit, pentru care a primit premiul „Marin Mincu”. Este
Senatul dezbate modificările la Codul Penal. Liviu Dragnea refuză să declare jurnaliștilor dacă unele dintre aceste modificări îl avantajează în procesul de abuz în serviciu în urma căruia ar putea intra după gratii. Între timp, inundațiile catastrofale au făcut victime omenești și au distrus sute de gospodării. Un tânăr de 29 de ani, Călin Farcaș,
Ioana Nicolaie (poza de aici) „Rostului lumii nu ne putem împotrivi” afirmă undeva „fratele-porc”, altul decât cel pe care-l cunoaștem prea bine de la Constantin Noica, adresându-i-se Agustinei, o fetiță care se străduiește să înțeleagă, cu mijloacele ei fantaste și deloc limitate, însuși rostul acestei lumi minunate și barbare. Dar ce ne facem când suntem
Judecând după cele câteva considerații la temă din volumul „Note zilnice” (Cartea Românească, 1975), se pare că nu. În două rânduri, Camil a avut câteva „contre” cu prietenul său, Jean Gad (avocat, dispărut prematur ca urmare a „unui accident stupid în gara Predeal” – apud prof. Al. Rosetti). Pe 16 decembrie 1935 Camil își notează